Inteligența artificială poate da impresia că este posibil să-i mai ținem măcar un pic în viață pe cei dragi pe care i-am pierdut. Cu ChatGPT și alte programe similare puternice, poți crea un chatbot care să copieze trăsăturile unei persoane care a murit. Dar pentru a menține morții în `viață online` este nevoie de resurse imense și o cantitate enormă de muncă, scrie Wired, citat de știripesurse.ro.
Cine va trebuie întotdeauna să întrețină sistemele automate, iar acest lucru este valabil și în ceea ce privește ”replicile” persoanelor decedate. Practicile digitale de îngrijire a ‘morților vii’ necesită o întreținere semnificativă. Actualizarea și păstrarea acelor înregistrări electronice care pot fi căutate, utilizabile și accesibile necesită multă muncă, energie și timp. Aceasta este o problemă pentru arhiviști și instituții, dar și pentru persoanele care ar putea dori să păstreze bunurile digitale ale rudelor moarte. Chiar și cu tot acest efort, diferitele formate nu sunt nemuritoare și dispar și ele pe măsura avansului tehnologic. Actualele sisteme vor înceta în cele din urmă să funcționeze.
Primele încercări de a crea replici susținute de AI ale oamenilor morți confirmă acest lucru. Intellitar’s Virtual Eternity, cu sediul în Scottsdale, Arizona, a fost lansat în 2008 și a folosit imagini și modele de vorbire pentru a simula personalitatea unui om, pentru a-l înlocui la o întâlnire de afaceri sau discutând cu cei dragi care sunt îndurerați. Dar imediat după ce compania s-a prăbușit în 2012 a dispărut și site-ul său.
Despre LifeNaut s presupune că va combina informațiile genetice și biometrice cu fluxurile de date personale pentru a simula o ființă umană. Dar site-ul proiectului în sine se bazează pe un software Flash depășit, ceea ce indică faptul că adevărata promisiune a nemuririi digitale este departe și va necesita actualizări pe parcurs.
Cu inteligența artificială există speculații că am putea crea copii și mai convingătoare ale oamenilor, inclusiv ale celor morți. Dar acest lucru necesită resurse vaste și are costuri financiare astronomice. Acesta nu este un model durabil pentru nemurire.
Întrebări fără răspuns
Există, de asemenea, întrebarea cine ar trebui să aibă autoritatea de a crea aceste replici: un membru apropiat al familiei, un angajator, o companie? Nu toată lumea ar dori să se reîncarneze ca un chatbot.
Într-un articol din 2021 pentru San Francisco Chronicle, jurnalistul Jason Fagone spune povestea unui bărbat pe nume Joshua Barbeau, care a produs o versiune chatbot a logodnicei sale Jessica, care murise. A fost o modalitate pentru el de a face față morții și durerii, dar l-a ținut captiv într-o relație romantică cu o persoană care nu mai exista. Acesta nu a fost modul în care celelalte persoane dragi Jessicai au vrut să-și amintească de ea, iar membrii familiei au ales să nu interacționeze cu chatbot-ul.
Se ridică întrebări cu privire la „drepturile de autor” în cazul morților, deoarece inteligența artificialăpoate fi utilizată pentru a resuscita actori decedați. Probleme în acest sens au apărut deja când un profesor a continuat să „țină prelegeri” la universitate, după moartea sa.
De asemenea, există riscul ca versiuni AI ale oamenilor să fie create fără știrea sau consimțământul rudelor vii.
Putem crea replici reale ale morților, dar aceste replici se bazează pe munca celor vii pentru a persista. Ca și în cazul moștenirilor digitale în general, cineva trebuie să plătească pentru nume de domenii, să ștergă mesajele spam, să răspundă la e-mailuri la conturile moarte, să actualizeze formatele de fișiere sau să mute fișierele pe măsură ce site-urile web și companiile dispar.
Pentru cei care sunt lăsați în urmă să aibă grijă la infinit de aceste creații, costurile psihologice ar putea fi prea mari de suportat.
D.A.
