Județul Tulcea a fost linia întâi atunci când ucrainenii au fost nevoiți să își părăsească căminele din fața conflictului armat inițiat de Federația Rusă. A fost o provocare pentru autoritățile tulcene, Direcția de Sănătate Publică fiind una dintre ele. Vom sta de vorbă despre ceea ce a însemnat acest lucru cu Carmen Caloianu, directorul instituției.
R – Bună ziua doamna Caloianu. Spuneți-ne, ce a însemnat „exodul“ acesta al populației din țara vecină pentru DSP Tulcea, mai ales în condițiile în care România numai ce ieșise din valul pandemic de COVID-19? Care era cel mai mare pericol pe care îl luați în calcul la momentul respectiv, ținând cont și că vremea nu a fost una foarte prietenoasa?
Carmen Caloianu – Evenimentul din Ucraina și „exodul“ populației, prin punctul de Trecere a Frontierei Isaccea a fost o provocare, având în vedere natura riscurilor precum și organizarea urgentă a activităților și acțiunilor specifice DSP. În această situație, au fost implicate mai multe instituții publice și organizații private.
Pașii au fost:
- Organizarea activității personalului DSPJ Tulcea în PTF prin suplimentarea numărului de personal – opt angajați, astfel încât sî se asigure permanența 24 de ore, șapte zile din șapte.
- Triaj epidemiologic al persoanelor aflate în tranzit (cazare 24 ore într-un spațiu amenajat de UAT Isaccea și ISU.
- Prezența unui echipaj al Serviciului de Ambulanță Tulcea, asigurând permanența în incintă.
- Colaborarea cu organizații neguvernamentale, Crucea Roșie, filiala Tulcea privind distribuirea produselor alimentare, medicamentelor.
R – În taberele pentru refugiați, în locurile de cazare, au existat probleme grave de sănătate, focare de diverse afecțiuni de sănătate? Bănuiesc că cei mici au fost cei mai expuși riscurilor…
Carmen Caloianu – Pe teritoriul județului Tulcea nu s-au organizat tabere de sinistrați, cazarea temporară a refugiaților s-a realizat în locații sub coordonarea ISU, în unități publice (internate școlare) și private.
În internatele școlare, triajul epidemiologic a fost realizat de personalul medical din dispensarele școlare (s-au efectuat testări rapide de depistarea COVI-19 la persoanele care au acceptat); pentru asistența medicală primară, ambulatorie de specialitate și spitalicească au fost îndrumați, consiliați și au beneficiat de servicii medicale decontate de sistemul de asigurări de sănătate.
Nu s-au înregistrat focare de boli transmisibile în aceste colectivități. Supravegherea afecțiunilor cu risc crescut se realizează urmând instrucțiunile și metodologia transmisă de INSP București.
R – După ce a trecut acest val mare al refugiaților și ați apucat să vă trageți puțin sufletul, la nivel național a început iar să crească numărul cazurilor de COVID-19. Care a fost și care este situația la nivelul județului Tulcea?
Carmen Caloianu – La nivelul județului Tulcea se înregistrează o incidență de 2,25% (la data realizării interviului – n.r.)
Unitățile sanitare publice și private urmează procedurile transmise de DSPJ, există un centru de evaluare la nivelul Spitalului Județean de Urgență Tulcea în baza unui program.
R – Acum să revenim la impactul războiului și una din situațiile nou apărute. În rada Sulina sunt multe nave care așteaptă, iar numărul marinarilor cu diverse afecțiuni a crescut automat și el. Știu că s-a luat o măsură specială în acest sens de către Prefectura Tulcea și ARSVOM, un protocol special. Ne puteți detalia despre ce este vorba ?
Carmen Caloianu – Căpitănia zonală Sulina a încheiat un contract de prestări servicii cu Serviciul Județean de Ambulanță Tulcea, stabilind procedurile de acordare a asistenței medicale de urgențe pentru marinarii aflați în rada Portului Sulina.
R – La un moment dat a fost emisă o avertizare către Unitățile Administrativ Teritoriale din județul Tulcea, privind folosirea apei din fântâni ca urmare a depistării de către vecinii din Republica Moldova, a vibrionului holeric în apele Nistrului. Am înțeles că situația nu a fost atât de gravă și de periculoasă pe cum sună, dar populația a intrat în panică. Ne puteți explica?
Carmen Caloianu – Ministerul Sănătății ne-a transmis că din cauza cazurilor care apar sporadic, autoritățile din Republica Moldova monitorizează apele de îmbăiere neamenajate pentru prezența vibrionului holeric. Tulpina izolată nu face parte din categoria celor care provoacă boala la om. Institutul de Sănătate Publică din Moldova arată că bacteria pe care a descoperit-o este frecventă în Moldova pe perioada verii și că populația nu are de ce să se teamă.
Cătălin SCHIPOR
