Agresivitatea din trafic, intoleranța, graba permanentă și asumarea comportamentelor de risc reprezintă fenomene care depășesc de mult sfera simplă a regulilor de circulație, reflectând tensiuni sociale, emoționale și culturale tot mai vizibile în societatea contemporană. De la gesturile impulsive și conflictele dintre participanții la trafic până la deciziile care pot avea consecințe dramatice asupra vieții oamenilor, comportamentul la volan a devenit un subiect de interes major atât pentru cercetători, cât și pentru autorități, practicieni și opinia publică. În acest context, lansarea volumului „Factori psihosociali determinanți ai comportamentului agresiv și riscant la volan. Analize, studii empirice și cercetări aplicative”, apărut la Editura Academiei Române și prezentat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, aduce în prim-plan una dintre cele mai consistente și actuale contribuții românești în domeniul psihologiei traficului și al siguranței rutiere.
Coordonată de prof. univ. dr. habil. Mihaela Rus, alături de Mihaela Sandu și Mariana Floricica Călin, lucrarea reprezintă rezultatul unor cercetări riguroase și al unei preocupări constante pentru identificarea factorilor care influențează comportamentele agresive și riscante în trafic. În condițiile în care accidentele rutiere continuă să reprezinte una dintre cele mai importante probleme sociale și de sănătate publică, astfel de studii devin instrumente esențiale pentru înțelegerea mecanismelor psihologice care stau la baza deciziilor luate la volan și pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție și intervenție. Personalitate de referință a psihologiei aplicate din România, prof. univ. dr. habil. Mihaela Rus valorifică în acest volum rezultatele unor cercetări desfășurate de-a lungul a peste două decenii și oferă o analiză aprofundată a relației dintre trăsăturile de personalitate, autoreglarea emoțională, percepția riscului, stresul cotidian și comportamentele manifestate în trafic. Președinte al Colegiului Psihologilor din România – Filiala Constanța, prodecan al Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și președinte al Asociației PsihoTrafiQ, autoarea propune o perspectivă interdisciplinară asupra siguranței rutiere, demonstrând că accidentele de circulație nu sunt generate exclusiv de factori tehnici sau de infrastructură, ci au la bază mecanisme psihologice și sociale complexe, care influențează modul în care oamenii gândesc, simt și reacționează la volan. Pornind de la date empirice obținute pe populații din România, volumul evidențiază rolul unor factori precum impulsivitatea, ostilitatea, toleranța scăzută la frustrare, căutarea senzațiilor puternice sau deficitul de autoreglare emoțională în apariția comportamentelor agresive și riscante. Totodată, analiza depășește nivelul individual și explorează impactul stresului social, al presiunii timpului, al aglomerării urbane și al normelor culturale care ajung să tolereze sau chiar să legitimeze manifestările agresive în trafic. Cartea propune modele explicative și direcții concrete de intervenție, argumentând necesitatea unor programe integrate de educație rutieră, prevenție psihologică și dezvoltare a competențelor socio-emoționale, încă din perioada școlară. În interviu Focus Press, prof. univ. dr. habil. Mihaela Rus ne vorbește despre provocările unei societăți aflate sub presiunea schimbărilor accelerate, despre profilurile psihologice asociate comportamentelor de risc, despre rolul comunității profesionale a psihologilor în fundamentarea politicilor publice și despre importanța introducerii dimensiunii psihocomportamentale în formarea viitorilor conducători auto. De asemenea, discutăm despre impactul noilor tehnologii, al digitalizării și al inteligenței artificiale asupra comportamentului uman în trafic, precum și despre necesitatea unor cercetări interdisciplinare capabile să ofere soluții adaptate realităților contemporane. Mesajul central al acestei lucrări este unul cât se poate de actual: siguranța rutieră începe cu responsabilitatea individuală, iar schimbarea devine posibilă atunci când educația, cercetarea științifică și politicile publice acționează împreună pentru construirea unei culturi a respectului, responsabilității și protejării vieții. Prezentarea volumului în cadrul Bookfest a fost realizată de conf. univ. dr. Roxana Maier, care a evidențiat relevanța concluziilor rezultate din cercetările empirice și aplicative, precum și contribuția acestora la dezvoltarea unor politici publice și intervenții bazate pe dovezi științifice, menite să crească nivelul siguranței rutiere în România.
Reporter: Ce v-a determinat să abordați tema factorilor psihosociali ai comportamentului agresiv și riscant la volan într-un volum dedicat cercetării aplicative?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Interesul pentru această temă s-a dezvoltat în urma activității mele de cercetare desfășurate de-a lungul ultimelor două decenii în domeniul psihologiei aplicate și al siguranței rutiere. Am constatat că accidentele de circulație nu sunt generate exclusiv de factori tehnici sau de infrastructură, ci sunt profund influențate de variabile psihologice, sociale și culturale. Volumul își propune să ofere o perspectivă integrată asupra acestor factori și să transforme rezultatele cercetării științifice în instrumente utile pentru practicieni, factori de decizie și publicul larg.
Reporter: Care considerați că este contribuția originală a acestei lucrări la literatura de specialitate din domeniul psihologiei traficului?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Originalitatea lucrării constă în abordarea multidimensională a comportamentului rutier și în integrarea unor cercetări empirice realizate pe populații din România. Cartea oferă date actuale privind relația dintre trăsăturile de personalitate, autoreglarea emoțională, agresivitatea, percepția riscului și comportamentul la volan. În același timp, propune modele explicative și direcții de intervenție adaptate contextului social și cultural românesc.
Reporter: În urma cercetărilor prezentate în carte, care sunt cei mai puternici predictori ai comportamentului agresiv în trafic?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Rezultatele cercetărilor indică faptul că impulsivitatea, nivelul ridicat al ostilității, toleranța scăzută la frustrare, căutarea senzațiilor puternice și deficitul de autoreglare emoțională reprezintă predictori semnificativi ai agresivității în trafic. La aceștia se adaugă stresul cotidian, presiunea timpului și anumite norme sociale care tolerează sau chiar legitimează comportamentele agresive.
Reporter: Cum explicați creșterea fenomenelor de agresivitate și intoleranță observate în traficul românesc din ultimii ani?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Traficul reprezintă o oglindă a tensiunilor sociale existente într-o comunitate. Creșterea nivelului de stres, ritmul accelerat al vieții, polarizarea socială și diminuarea toleranței față de ceilalți contribuie la amplificarea reacțiilor agresive. În plus, infrastructura insuficient dezvoltată și aglomerarea urbană generează frustrări care se manifestă frecvent în comportamentul rutier. Nu asistăm doar la o problemă de trafic, ci la un fenomen cu rădăcini psihosociale complexe.
Reporter: Există un profil psihologic specific al conducătorului auto predispus la comportamente riscante?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Nu putem vorbi despre un profil unic, însă există anumite caracteristici care cresc probabilitatea adoptării comportamentelor riscante. Printre acestea se numără impulsivitatea, tendința de asumare excesivă a riscurilor, supraevaluarea propriilor competențe, nivelul redus de autocontrol și nevoia accentuată de stimulare. Este important de subliniat că aceste trăsături interacționează cu factorii situaționali și contextuali.
Reporter: Ce măsuri preventive considerați că ar trebui implementate la nivel național pentru reducerea comportamentelor de risc și creșterea siguranței rutiere?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Sunt necesare programe integrate care să combine educația rutieră, intervențiile psihologice, campaniile de conștientizare și aplicarea consecventă a legislației. Consider esențială introducerea unor programe de dezvoltare a competențelor socio-emoționale încă din școală, precum și extinderea programelor de prevenție adresate conducătorilor auto. Siguranța rutieră trebuie abordată ca o responsabilitate colectivă și ca o prioritate de sănătate publică. De asemenea campaniile de siguranță rutieră pot avea un rol educativ important, in acest sens Asociația de Psihologie și Siguranță Rutieră a cărui președinte sunt, a inițiat campanii naționale de responsabilizare și conștientizare a factorilor de risc in trafic.
Reporter: Considerați că programele actuale de pregătire a șoferilor acordă suficientă atenție dimensiunii psihologice a conducerii și gestionării emoțiilor în trafic?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Din perspectiva mea, această dimensiune este încă insuficient valorificată. Formarea conducătorilor auto se concentrează predominant asupra competențelor tehnice și a cunoașterii regulilor de circulație. Totuși, capacitatea de gestionare a emoțiilor, controlul impulsurilor, comunicarea interpersonală și evaluarea realistă a riscurilor sunt competențe la fel de importante pentru siguranța în trafic. De fiecare dată am spus că este nevoie de psihologi în școlile de șoferi pentru a asigura pregătirea psihocomportamentala a viitorilor conducători auto.
Reporter: În calitate de președinte al Colegiului Psihologilor din România – Filiala Constanța, ce rol considerați că poate avea comunitatea profesională a psihologilor în dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire a comportamentelor de risc și de promovare a siguranței rutiere în România?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Psihologii pot contribui semnificativ prin cercetare, evaluare, educație și intervenție. Comunitatea profesională are capacitatea de a furniza date științifice relevante pentru fundamentarea politicilor publice și de a dezvolta programe de prevenție bazate pe dovezi. De asemenea, psihologii pot participa activ la formarea șoferilor, la consilierea persoanelor cu comportamente de risc și la promovarea unei culturi a responsabilității și respectului în trafic.
Reporter: Care sunt direcțiile viitoare de cercetare pe care le considerați esențiale pentru înțelegerea comportamentului uman în trafic, în contextul transformărilor sociale și tehnologice actuale?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: O atenție deosebită trebuie acordată impactului digitalizării, utilizării tehnologiilor mobile, inteligenței artificiale și vehiculelor autonome asupra comportamentului uman. În același timp, este necesară aprofundarea relației dintre sănătatea mintală, stresul cronic și conduita rutieră. Cercetările interdisciplinare care reunesc psihologia, neuroștiințele, sociologia și ingineria transporturilor vor deveni tot mai importante.
Reporter: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj cercetătorilor, practicienilor, autorităților și publicului prezent la Bookfest, care ar fi cea mai importantă concluzie desprinsă din această carte și din experiența dumneavoastră profesională?
Prof.univ.dr.habil Mihaela Rus: Mesajul central al acestei lucrări este că siguranța rutieră începe cu responsabilitatea individuală și cu înțelegerea propriului comportament. Fiecare decizie luată la volan are consecințe asupra propriei vieți și asupra comunității. Cercetarea ne arată că schimbarea este posibilă atunci când educația, știința și politicile publice colaborează. O societate mai sigură în trafic este, înainte de toate, o societate care investește în dezvoltarea oamenilor și în cultivarea responsabilității sociale.
Alexandra VASILE
