Interviu cu Sorin Dumitraşcu, liderul FSANP: Ce trebuie să ştim despre schimbările şi neregulile din sistemul penitenciar

0
1109

Cum a decurs vineri, 29 mai a.c., dezbaterea publică la Ministerul Justiţiei privind schimbarea din funcţie a poliţiştilor de penitenciare? Ce prevede Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate aprobată de Guvern? La ce se referă proiectul privind blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor în penitenciare? De ce era necesară majorarea de 50 la sută în Consiliul de conducere al ANP? Ce se va întâmpla cu normele de hrană şi echipament în cazul angajaţilor din sistemul penitenciar? Vor rămâne doar pe hârtie? Cum s-au desfăşurat activităţile în timpul pandemiei  de COVID-19? Ce nereguli există la Penitenciarul Poarta Albă? Sunt doar câteva întrebări adresate liderului Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, în cadrul unui interviu Focus Press.

Discutăm despre o dezbatere post-criză ce a avut loc vineri la Ministerul Justiţiei, cu distanţare socială, cu folosirea măştilor de protecţie, cu măsuri speciale de siguranţă medicală, la care a participat şi liderul FSANP, Sorin Dumitaşcu: “Ne-am întâlnit cu specialiştii Ministerului Justiţiei. Am discutat observaţiile noastre. Până la urmă viaţa trebuie să reintre în normal şi să reluăm dezbateri pe tema proiectului de acte normative care privesc personalul sistemului Administraţiei din Penitenciare. Am discutat observaţiile noastre. Experţii Ministerului Justiţiei au prezentat opinia ca specialişti. Urmează ca domnul ministru (Cătălin Predoiu – n. r.) să fie informat şi să ia deciziile necesare acolo unde sunt puncte în divergenţă. Aşa se practică. Punctele în divergenţă ajung la ministru care decide în ce fel vor fi soluţionate”. Ce s-a solicitat în mod concret pentru angajaţii din sistemul penitenciar?  S-a recurs la o abordare tehnică, articol pe articol. Au fost făcute observaţii referitoare la asigurarea sau garantarea exercitării acestui drept la schimbarea din funcţie în condiţii de corectitudine şi de legalitate. FSANP a cerut eliminarea unor potenţiale discriminări, clarificarea unor prevederi normative care nu ofereau susficientă certitudine şi s-a intervenit pe linia unei structurării cât mai coerentă a acestui act normativ.  Ordinul privind condiţiile de muncă pentru poliţiştii de penitenciare este un pas important înainte. S-a lucrat pe această direcţie aproape trei ani până când s-a concretizat un act normativ care să-i ajute pe angajaţi.

Există un astfel de ordin pentru deţinuţi şi am cerut în egală măsură şi pentru personal, pentru că trăiesc două categorii de persoane în acele instituţii. Dacă deţinuţii stau în condiţii nu tocmai fericite, personalul lucrează în aceleaşi condiţii. Noi am plecat de la premiza că dacă un deţinut este în penitenciar în medie 3 ani şi 6 luni, un angajat  este în acel penitenciar undeva la 23-24 de ani ca şi activitate totală. Este nevoie ca această abordare, îmbunătăţire a condiţiilor din penitenciare, să fie cumva congruentă, să fie şi de o parte şi de cealaltă. Focusul să fie şi către angajaţi, nu doar pentru deţinuţi. Acolo sunt reguli referitoare la organizarea spaţiilor de lucru, organizarea misiunilor, dotarea poliţiştilor de penitenciare. Reguli minime. Se poate mai mult, dar ceea ce încercăm noi să facem ca şi Sindicat este să realizăm acest punct de referinţă pe care putem să-l folosim pe viitor ca şi pârghie în relaţia cu angajatorul. În sensul că putem cere sau spune exact angajatorului cum trebuie să fie organizat un spaţiu de lucru”, a declarat, pentru Focus Press, liderului FSANP, Sorin Dumitraşcu.

Există o abordare structurată, iar Ministerul Justiţie (MJ) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) o acceptă. FSANP a reuşit să aibă un dialog în limitele legale şi instituţionale cu MJ şi ANP privind condiţiile de muncă ale poliţiştilor de penitenciare. “Succes va fi când vom vedea condiţiile de lucru îmbunătăţite. Momentan discutăm despre un pas important. Discutăm despre a avea acel punct de referinţă şi acel standard la care ne putem raporta. De aici încolo urmează planul de investiţii multianuale. Sigur că suntem realişti. Nu ne aşteptăm la minuni. Avem această abordare structurată şi este foarte important că Ministerul Justiţie şi Administraţia Penitenciarelor o acceptă şi este un pas important faptul că reuşim să avem acest dialog în limitele legale şi instituţionale pe care le trăim cu toţii. Este un lucru important şi ne ajută să mergem înainte, dar încă nu este un succes. Este doar un pas important înainte”, susţine liderul FSANP.  Cât despre solicitarea FSANP privind înlăturarea unei discriminări referitoare la poliţiştii de penitenciare, Sorin Dumitraşcu a ţinut să accentueze faptul că sunt de natură salarială: “Sunt mai multe situaţii în care poliţiştii de penitenciare sunt cumva discriminaţi. De-a lungul timpului au fost mai multe. Unele la care ne-am referit noi, pentru că suntem Sindicat, sunt de natură salarială. Fie colegi din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au primit anumite drepturi şi noi nu, fie în cadrul sistemului bugetar unii au primit anumite drepturi şi noi nu. Cea mai recentă iniţiativă de acest fel s-a referit la repararea unei nedreptăţi până la urmă. Avem colegi în Ministerul Justiţiei, sunt câţiva poliţişti de penitenciare care lucrează în Ministerul Justiţiei şi care aveau dreptul sau puteau beneficia de un anume drept la cerere, iar în cazul celorlalţi colegi din sistemul penitenciar, oameni care activau efectiv în penitenciare, puteau primi sau nu acest drept prin bunăvoinţa şefului”. În acest sens s-a cerut ca abordarea să fie unitară. “Ori toată lumea poate solicita să primească acel drept ori toată lumea beneficiază de acel drept, dacă şeful consideră sau nu că merită. Ministrul Predoiu a rezolvat problema aceasta în sensul în care colegii din Ministerul Justiţiei, cei câţiva care sunt din categoria de poliţişti de penitenciare, vor trebui să urmeze regula generală cea care se aplică în penitenciare şi cea care se aplică referitor la colegii care lucrează în penitenciare”.  

60 şi 70 la sută dintre deţinuţi recidivează la un moment dat

Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate este un document extrem de complex, se lucrează la nivel interministerial şi se adoptă  o dată la patru ani prin Hotărâre de Guvern. “Acolo sunt prevăzute programele aplicabile deţinuţilor din momentul în care aceştia intră într-un penitenciar şi până în momentul în care sunt reintegraţi în societate. Până în momentul în care funcţionează ca şi membri ai societăţii care sunt perfect integraţi şi nu mai comit aceste infracţiuni. La fel discutăm despre un document care face câţiva paşi în direcţia bună fără să putem clama un succes. Nu toate strategiile de reintegrare au această limitare. În sensul că depind foarte mult de voinţa beneficiarilor. Foarte important este ca deţinuţii să-şi asume efortul care se face pentru ei, să înţeleagă că trebuie să schimbe cumva conduita. Undeva între 60 şi 70 la sută dintre deţinuţi recidivează la un moment dat oricât de multe eforturi ar face societatea pentru a-i integra. Dacă aceştia nu-şi asumă demersul acesta reintegrativ este foarte complicat să fie reintegraţi”, ne-a explicat liderul FSANP.

Programe de educaţie şi alfabetizare

În Strategie sunt definite zeci de tipuri de programe educative, activităţi de consiliere, activităţi de intervenţie psihosocială, programe de formare profesională, dar şi programe de educaţie şi alfabetizare, pentru că sunt şi deţinuţi care au nevoie şi de acest gen de program. În Strategie se impun a fi definite şi măsurile de susţinere economică pentru angajatorii care apelează la această categorie de forţă de muncă, la foştii deţinuţi. “Nu sunt foarte mulţi, dar ajută la reintegrarea lor dacă au un loc de muncă”, susţine liderul FSANP.

Pandemia a venit cu schimbări şi în sistemul penitenciar

Unităţile penitenciare au recurs la măsuri de siguranţă speciale în timpul pandemiei de coronavirus! Fiecare penitenciar are un sistem de videoconferinţă şi s-a folosit în timpul stării de urgenţă, dar şi în starea de alertă, pentru procesele deţinuţilor. „Era firesc ca şi în penitenciare lucrurile să se schimbe într-un fel sau altul. Au fost limitate o serie de activităţi. Nu s-a mai ieşit la lucru cu deţinuţii. S-au închis fabrici şi sunt oameni liberi care nu au mai putut să meargă la lucru în perioada aceasta. Activitatea cu instanţele s-a redus şi cu publicul în general. Activitatea care presupunea relaţia cu familia a fost redusă în perioada aceasta, pentru a preveni răspândirea acestei infecţiei cu coronavirus. Activitatea cu instanţa s-a desfăşurat în regim de videoconferinţă. Aveam deja sistemul pregătit de câţiva ani şi funcţiona parţial. A fost folosit ceva mai intens în perioada aceasta. Fiecare penitenciar are un sistem de videoconferinţă şi dacă la instanţe există această conexiune se foloseşte pentru deţinuţi. Lucrurile au mers relativ normal. Am făcut supravegherea deţinuţilor ca şi până acum. Am organizat mai puţine programe educative şi de intervenţie psihosocială, dar s-a făcut câte ceva pentru că nu poţi să-i ţii în camere câte 23 de ore. Trebuie ca aceştia să fie implicaţi în activităţi, chiar dacă la un nivel ceva mai restrâns”, potrivit liderului FSANP.

“Carantină în penitenciare se face de când lumea; nu a însemnat un şoc atât de mare pentru sistem”

Menţionăm faptul că în sistemul penitenciar există reflexul carantinei. “Carantină în penitenciare se face de când lumea. La accesul în penitenciar sunt acele 21 de zile. Nu a însemnat un şoc atât de mare pentru sistem. Sigur că aceste măsuri au fost extinse. Ele ca şi concept existau, nu a fost ceva nou. Au fost doar extinse şi cumva au devenit mai severe aceste măsuri de carantină şi de distanţare socială. Este greu într-un penitenciar să distanţezi social într-o cameră în care spaţiul este cel care este şi deţinuţii sunt cei care sunt, dar s-a limitat contactul, legăturile cu exteriorul şi rezultatele până acum sunt bune”, a declarat Sorin Dumitraşcu.

Am avut situaţii în care pentru o suspiciune am trimis un schimb întreg acasă şi a fost nevoie să intre în serviciu rezervele”

Liderul FSANP menţionează că până acum nu au existat deţinuţi bolnavi de COVID-19, doar câţiva angajaţi: “Dar nu s-a extins nicăieri. Am avut oameni care s-au îmbolnăvit practic acasă sau la activităţile pe care le-au desfăşurat, nu în penitenciar. Au fost izolaţi. Am avut situaţii în care pentru o suspiciune am trimis un schimb întreg acasă şi a fost nevoie să intre în serviciu rezervele. Administraţia s-a organizat, în sensul că a organizat schimburi de rezervă şi de câte ori a existat o suspiciune, au intrat în serviciu şi au preluat activităţile. Ceea ce cred eu că a ajutat”.

COVID-19 la Poarta Albă: “Au fost testaţi toţi colegii care au lucrat cu aceştia şi care au venit în contact; nu s-a extins epidemia

Cât despre cazurile confirmate cu noul coronavirus la angajaţii din Penitenciarul Poarta Albă, Sorin Dumitraşcu susţine că s-au aplicat măsurile specifice: “Dacă bine îmi amintesc au fost unul sau două cazuri de angajaţi care au fost infectaţi. S-au luat măsurile tipice. Au fost trimişi acasă. Au fost testaţi toţi colegii care au lucrat cu aceştia şi care au venit în contact. S-a făcut această izolare. Iată că nu s-a extins epidemia şi aceste cazuri au putut să fie izolate. Sunt măsuri care s-au luat la nivel de ţară şi care s-au luat şi la Penitenciarul Poarta Albă şi au funcţionat în egală măsură”.

Deţinuţii pot suna acasă în fiecare zi; au telefoane fixe chiar în cameră

În continuare este stare de alertă în penitenciare şi nu sunt relaxate toate posibilităţile de relaţionare cu familia în cazul deţinuţilor.  “Ce trebuie precizat este că, în toată perioada aceasta, deţinuţii au avut drepturile de a menţine contactul cu familia telefonic extrem de extinse. Toţi pot suna acasă aproape în fiecare zi în măsura în care au acea cartelă telefonică şi pot suna acasă. Majoritatea s-au folosit de asta şi unii chiar pot suna din cameră. De fapt, cei mai mulţi au acele telefoane fixe chiar în cameră. Trebuie doar să-şi folosească cartela personală şi să apeleze 10 numere la care au dreptul în funcţie de cum se înţeleg. Depinde de cât de mare este camera. Unii sunt scoşi pe hol, pentru că nu sunt telefoane în cameră, iar alţii pot să facă asta din cameră. S-a mers în această perioadă pe legătura telefonică. Lucru pe care îl facem şi noi acum. Nu avem o legătură fizică din aceleaşi motive, pentru că dorim să evităm sau să păstrăm regulile acestea referitoare la distanţarea socială şi atunci ne vedem on-line. În egală măsură deţinuţii au ţinut legătura mai mult telefonic decât direct cu familia în această perioadă”, ne-a explicat Sorin Dumitraşcu.

Telefoane mobile, introduse ilegal în penitenciar, folosite pentru şantaj sau ameninţări

Proiectul privind blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor în penitenciare se referă la încercarea de a preveni legătura deţinuţilor prin căile ilegale de telefonie mobile şi modifică o Lege de acum câţiva ani.  Sunt aduse anumite completări la cadrul legal deja existent. Această lege se referă la blocarea posibilităţii deţinuţilor de a comunica ilegal în exterior. “Deşi ei pot suna acasă la cele 10 numere telefonice aprobate, folosind telefonul fix, atunci când vor să comită o infracţiune, să ameninţe sau să şantajeze folosesc aceste telefoane mobile. Telefoane care sunt introduse ilegal în penitenciare uneori chiar de către colegii noştri. Trebuie precizat că asta este o infracţiune care se pedepseşte nu doar cu excluderea din profesie, ci are şi consecinţe penale. Proiectul are în vedere tocmai împiedicarea folosirii acestor telefoane de către deţinuţi în scopul de a comite infracţiuni. Administraţia intenţionează să achiziţioneze aceste dispozitive, aceste aparate, aceste instalaţii de blocare a radiocomunicaţiilor, acele telefoane mobile. Sunt bani alocaţi de la Ministerul Telecomunicaţiilor, dacă nu mă înşel. Problema ţine de Achiziţii, pentru că este o chestiune extrem de complexă şi de dificilă. Administraţia a încercat să procure aceste dispozitive de ani buni şi nu a reuşit să găsească un furnizor care să poată să pună la dispoziţie echipamentele în condiţiile solicitate. Încă se continuă aceste demersuri”, potrivit liderului FSANP. Proiectul ar putea să devină realitate în momentul în care procedura de Achiziţie este realizată şi echipamentele sunt livrate, instalate şi operaţionale. “Nu aş putea să vă dau un termen. Pentru asta vă poate ajuta mai curând Administraţia Peniteciarelor”, a precizat Sorin Dumitraşcu.

“Şi noi avem uscăturile noastre”

În starea de alertă a revenit “flagrantul”, “regina” probelor în cazurile de corupţie. La Penitenciarul Poarta Albă au existat “cazuri celebre” privind favorizarea unor deţinuţi. Un angajat a fost reţinut în urma unor percheziţii desfășurate la Secţia exterioară Valu lui Traian. Un agent de penitenciare a fost arestat vineri, 29 mai, pentru că ar fi primit mai multe bunuri şi o sumă de bani de la o persoană privată de libertate, toate acestea pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu astfel încât să nu-l scoată la munci grele pe deținut și să-i creeze un regim preferențial de muncă. “Trebuie precizat că, din păcate, se întâmplă şi din păcate şi noi avem uscăturile noastre. Se întâmplă peste tot. Poziţia noastră a fost foarte clară în ceea ce îi priveşte pe aceşti colegi. Trebuie identificaţi şi trebuie urgent eliminaţi din sistem, cu acele consecinţe disciplinare, civile, penale care sunt inerente acestor eliminări din sistem. Sunt oameni care profită de sistem şi care aduc o imagine negativă instituţiei şi până la urmă de ce să nu o spunem cât se poate de direct că îşi bat joc de munca celorlalţi colegi, pentru că pe lângă faptul că obţin aceste foloase şi se expun unor sancţiuni penale, fac asta abuzând sistemul şi abuzând de bunăvoinţa celorlalţi colegi”, a accentuat Sorin Dumitraşcu.

Ce se întâmplă cu normele de hrană şi echipament în cazul poliţiştilor de penitenciare? Ce mesaj transmite liderul FSANP angajaţilor din sistemul penitenciar? Ce nereguli au fost descoperite la Penitenciarul Poarta Albă?

Detaliile le aflaţi din materialul VIDEO!

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.