Războiul dintre Matei Datcu, proprietarul pescăriei cu același nume, și Primăria Agigea, cu primarul Cristian Cîrjaliu în frunte, continuă în instanță, după ce reclamantul, proprietarul restaurantului „Pescăria lui Matei“, a făcut plângere împotriva soluției de clasare a dosarului în care i-a făcut plângere edilului-șef la DNA Constanța.
Scandalul dintre primarul Cristian Cîrjaliu și Matei Datcu este de notorietate și nu mai are nevoie de nicio prezentare. Cei doi se acuză reciproc din cauza terenului pe care Datcu și-a construit restaurantul ce îi poartă numele. Așa cum am mai scris, pe deoparte, primarul Cîrjaliu îl acuză pe Datcu de fals și uz de fals, iar pe de altă parte, acesta îl acuză pe edilul-șef de infracțiuni de corupție, în ambele cazuri existând dosare pe rol, având roluri inversate.
Una dintre plângerile depuse la DNA împotriva lui Cîrjaliu a fost clasată de procurori în data de 15 octombrie 2021, iar partea adversă, așa cum era de așteptat, a atacat această decizie în instanță.
Este vorba despre dosarul 235/118/2022, înregistrat la Tribunalul Constanța, având ca obiect: „plângere de neurmărire/netrimitere în judecată“ a lui Cristian Cîrjaliu.
Așa se face că luni, 11 aprilie a.c., a venit și pronunțarea instanței:
„Respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenţii Datcu Liliana-Camelia, Datcu Matei şi SARDA FISH S.R.L., împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa din data de 15.10.2021 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, în dosarul de urmărire penală nr. 186bis/P/2019, astfel cum aceasta a fost menţinută prin ordonanţa nr. 21/II-2/2021, emisă de procurorul-şef al aceluiaşi parchet, la data de 20.12.2021. În temeiul art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, o obligă pe petenta Datcu Liliana-Camelia la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, îl obligă pe petentul Datcu Matei la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, o obligă pe petenta SARDA FISH SRL la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă, potrivit art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Pronunţată în camera de consiliu, la data de 11.04.2022“, potrivit minutei.
Așa cum se poate observa, aceasta este o decizie definitivă și nu mai poate fi contestată.
Acuzații reciproce
Revenind la cele două dosare penale, trecem în revistă câteva aspecte, reținute de procurori, dat fiind că ambele părți sunt cercetate penal în urma scandalurilor.
Pe deoparte,în sarcina lui Matei Datcu s-a reținut faptul că afacerea vestitei pescării funcționează, după cum se arată în rechizitoriu, pe un teren ocupat ilegal. Potrivit anchetei, totul a început în urmă cu 19 ani, când familia Datcu ar fi falsificat, în cuprinsul facturii fiscale 2540812/03.01.2001, emisă de SC Marea Neagră SA către SC Condemar SA, elementele de identificare ale unui bun imobil vândut, existând, de asemenea, un al doilea exemplar al aceluiaşi document, dar cu un conţinut diferit faţă de prima variantă. Imobilul – un teren – a intrat ulterior în posesia SC Sarda Fish, firma care deține cherhanaua. Procurorul care a întocmit rechizitoriul arată că, în baza falsurilor, familia Datcu ar fi intrat în posesia terenului pe care îşi derulează acum afacerea. De altfel, spun anchetatorii, terenul în cauză nici nu ar fi trebuit să facă vreodată obiectul unei vânzări, atâta timp cât societatea care îl deţinea iniţial se afla în insolvenţă.
În cazul lui Cristian Cîrjaliu s-a reținut faptul că, împreună cu un fost secretar al comunei, au comis un abuz în serviciu, care a dus la prejudicierea societății lui Matei Datcu. Mai exact, cu încălcarea prevederilor legale, Cîrjaliu a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul SC Sarda Fish SRL, a unui teren în suprafața de 8.940 de metri pătrați, inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea. Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu.
Prin aceste acțiuni, dar și prin aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul ar fi urmărit încălcarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus.
Scandalul este departe de a ajunge la un final, întrucât apar noi și noi plângeri formulate de ambele părți.
Daniel ALBU
