O femeie a făcut pe justițiara și a vrut să dovedească faptul că doi bărbați, inculpați într-un dosar de încăierare și tulburarea ordinii și liniștii publice, nu au respectat măsurile impuse de instanță în cadrul măsurii controlului judiciar și anume de a se întâlni/comunica. A făcut poze și a mers la Poliție, ulterior oamenii legii cerând înlocuirea măsurii cu una mai grea. Dar judecătorii au decis că nu există probe suficiente.
La data de 1.09.2026, Poliția din Hârșova a sesizat instanţa cu propunerea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu privire la inculpaţii H.M., H.R.M. şi M.I., cercetaţi pentru săvârșirea infracțiunilor de încăierare, faptă prevăzută și pedepsită de art. 198 alin. (1) C.pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prevăzută și pedepsită de art. 371 alin. (2) C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.penl..
La data de 29.08.2026 s-a prezentat la sediul Poliţiei Oraşului Hârșova o femeie care a relatat faptul că are cunoștință despre conflictul petrecut între inculpații mai sus precizați.
A relatat cum, în jurul orei 17.10, în timp ce se deplasa spre magazinul de lângă Primăria comunei pentru a plăti factura de apă, i-a observat pe inculpați în interiorul autoturismului marca Volkswagen. Totodată, reclamanta a arătat că i-a observat pe cei doi îndreptându-se spre domiciliul unuia dintre inculpați.
A expus faptul că, în timp ce se îndrepta pe strada unuia dintre ei, pentru a se asigura unde vor opri, a observat autoturismul anterior menționat parcat în fața porții unuia dintre ei.
În continuare, a susținut că persoanele aflate în prezentul dosar penal nu au dreptul de a comunica sau de a se întâlni până la finalizarea acestuia, motiv pentru care a luat decizia de a se deplasa la Poliție.
De asemenea, a declarat că are fotografii.
Ce a decis instanța
Analizând întregul material probator, judecătorii au precizat că, pentru a se putea dispune înlocuirea controlului judiciar cu o măsură mai severă, nu este suficientă simpla existenţă a unei suspiciuni privind nerespectarea uneia dintre obligaţiile stabilite în sarcina inculpatului. Condiţia impusă de lege este aceea ca încălcarea să fi fost realizată cu rea-credinţă, ceea ce presupune stabilirea, pe baza unor elemente obiective şi suficiente, atât a conduitei contrare obligaţiei imputate, cât şi a caracterului conştient şi deliberat al acesteia.
În ceea ce îi privește pe inculpați, judecătorul reţine că materialul probator înaintat de organele de poliţie nu demonstrează că acesta ar fi încălcat obligaţia stabilită în sarcina sa.
Astfel, deşi femeia a asociat prezenţa autoturismului în apropierea domiciliului inculpatului cu existenţa unei întâlniri între inculpaţi, verificările efectuate ulterior de organele de poliţie nu au confirmat o asemenea împrejurare. Dimpotrivă, cu ocazia deplasării organelor de poliţie la domiciliul inculpatului, soţia acestuia a arătat că respectivul venise pentru a-şi lua concubina, care se afla la aceasta pentru manichiură, precizând totodată că soțul ei nu se afla la domiciliu, fiind plecat.
”Prin urmare, simpla prezenţă a unui autoturism în faţa ori în apropierea imobilului în care locuieşte unul dintre inculpați nu poate conduce, în lipsa unor elemente suplimentare, la concluzia că acesta a avut vreun contact cu ceilalţi inculpaţi. O asemenea concluzie ar avea caracter pur prezumativ şi ar fi, în plus, contrazisă de verificările efectuate de organele de poliţie”, potrivit judecătorilor.
Astfel, cererea a fost respinsă.
Liliana BELCIUG
