Kazahstan, a noua ţară ca mărime din lume, celebrează marți, 16 decembrie a.c., 34 de ani de la proclamarea independenței țării de sub Uniunea Sovietică, la 16 decembrie 1991, și începutul istoriei moderne a țării, această dată rămânând un prilej de reflecție asupra parcursului său istoric.
Ziua de 16 decembrie reprezintă un motiv de bucurie și mândrie, mai ales că, la acea dată, Consiliul Suprem al țării a adoptat Legea Independenței Constituționale, o lege care, împreună cu Declarația de suveranitate, au constituit actul de naștere al celei mai bogate țări din Asia Centrală. În aceeași dată sunt comemorate și evenimentele tragice din Almatî din 1986, când tinerii kazahi au protestat împotriva conducerii sovietice, care au încălcat drepturile și interesele minorităților etnice.
Șeful statului, Kassym-Jomart Tokayev, a subliniat în repetate rânduri că este datoria sacră a tuturor kazahilor să păstreze independența pentru generațiile viitoare.
Diversificat din punct de vedere etnic și cultural, Kazahstanul se apropie de 21 milioane de locuitori și unește etnii diferite.
Kazahstanul între 2000 și 2024
Kazahstanul a cunoscut o transformare economică spectaculoasă din ultimele două decenii, care a transformat țara caspică într-un actor regional și chiar mondial, foarte important. Începând cu anul 1991, Kazahstanul și-a construit treptat instituțiile, și-a consolidat poziția geopolitică și a valorificat resursele naturale pentru a-și ridica nivelul de trai. Dacă ar fi inclus într-un clasament cu statele din G20 al creșterii PIB-ului nominal pe cap de locuitor între 2000 și 2024, Kazahstanul s-ar situa pe locul al doilea, imediat după China, depășind economii majore precum Rusia, India și Arabia Saudită.
Conform datelor Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al Kazahstanului a crescut de la aproximativ 1.200 de dolari, în anul 2000, la aproape 13.000 de dolari în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 980%.
Această ascensiune a fost alimentată de exporturile de petrol și gaze, un motor economic similar cu cel care a alimentat dezvoltarea Rusiei și Arabiei Saudite în aceeași perioadă, dar și de investiții străine masive, descoperirea de noi zăcăminte și politici macroeconomice prudente, care au permis acumularea de rezerve și crearea unui fond suveran.
În paralel, guvernul a început să promoveze diversificarea economică, investind în infrastructură prin construcția de conducte, porturi și capacități de procesare, dar și în agricultură, IT și servicii, pentru a reduce dependența de resursele energetice. De asemenea, Kazahstanul a investit în dezvoltarea transporturilor și a devenit un nod important pe rutele comerciale dintre Europa și Asia, profitând de poziția sa geografică strategică.
Una dintre cele mai importante resurse ale Kazahstanului este petrolul, exporturile de produse petroliere fiind evaluate la peste 46 de miliarde de dolari în 2024. Valoarea totală a exporturilor s-a situat în intervalul 78 – 98 de miliarde de dolari anual în ultimii ani, în funcție de prețurile internaționale și de volumele livrate.
De altfel, Kazahstanul este al treilea cel mai important furnizor de țiței brut către Uniunea Europeană (UE), după Statele Unite și Norvegia, cu livrări de peste 1 milion de barili pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 12,7% din totalul importurilor de hidrocarburi ale UE, estimate la 9,1 milioane de barili/zi.
Dacă ne raportăm la România, țara noastră este un consumator important al resurselor energetice și al materiilor prime kazahe, relevante pentru securitatea energetică regională.
Toate cele trei rafinării din România care prelucrează țiței își asigură necesarul de materii prime și din Kazahstan.
Parteneriatul strategic cu Kazahstan este susținut și de investiția acestora pe plan local, prin Rompetrol care deține și operează cea mai mare rafinărie – Petromidia Năvodari.
Alte țări cu creșteri spectaculoase
Nu doar marile economii ale lumii au avut creșteri spectaculoase. Dacă privim dincolo de G20, mica națiune sud-americană Guyana depășește complet recordul de creștere al Chinei pentru perioada 2000 – 2024, datorită descoperirilor masive de petrol offshore din 2015 și a populației sale reduse, de circa 800.000 de locuitori, care au amplificat matematic impactul asupra PIB-ului per capita. În timp ce China a crescut cu 1273%, Guyana a crescut cu peste 3400%.
În același timp, printre țările în curs de dezvoltare care au înregistrat performanțe notabile se află România, cu aproximativ 1.110%, urcând de la aproximativ 1.660 la peste 22.000 de dolari americani. Această evoluție a fost alimentată de integrarea în UE, investiții străine, dezvoltarea industriei și serviciilor, dar și de boom-ul consumului intern.
De asemenea, economia Azerbaidjanului a crescut cu circa 1.010%, alimentată de boom-ul petrolier și gazier din anii 2000. Astfel, în ultimii 20 de ani PIB-ul pe cap de locuitor a urcat de la 650 la peste 7.200 de dolari americani.
Comparat adesea cu China pentru boom-ul manufacturier, Vietnamul a crescut și el cu circa 1.050%, PIB-ul urcând de la 400 la 4.600 de dolari americani.
