Începând de acum, prefecții și subprefecții devin demnitari, din înalți funcționari publici. Totodată, aceștia pot fi și membri de partid, potrivit noii legi care le-a modificat statutul.
Klaus Iohannis a semnat, vineri, 4 iunie 2021, Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a anunțat Administrația Prezidențială pe site-ul oficial.
Potrivit modificărilor introduse, prefecții și subprefecții nu mai sunt înalți funcționari publici, ci demnitari – să aibă funcție de demnitate publică. Aceștia își pot păstra calitatea de înalt funcționar public pentru o perioadă de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. De asemenea, prin aplicarea noii reglementări, prefecții și subprefecții pot fi membri ai unor partide politice, situație care este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică.
Statutul prefecților și subprefecților a fost modificat de Guvern prin ordonanță de Urgență în 27 ianuarie 2021. Guvernul a anunțat atunci că actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare.
Potrivit modificărilor aduse la statutul prefecților și subprefecților, prin Codul Administrativ, este înființată şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, care „reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”.
Potrivit noii legi, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
- se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
- are capacitate deplină de exerciţiu;
- nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
- nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
- are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
- a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.
La nivelul instituţiei prefectului se înfiinţează și funcţia de secretar general al instituţiei prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public şi se subordonează nemijlocit prefectului.
Secretarul general al instituţiei prefectului este absolvent de studii superioare juridice, administrative sau științe politice.
În fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti.
Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituţiei prefectului. În cazul în care, funcția publică de secretar general al instituţiei prefectului nu este ocupată prin niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, contrasemnarea ordinelor prefectului se realizează de către conducătorul compartimentului juridic din instituția prefectului.
Prin derogare de la prevederi, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum 2 ani de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență să absolve un astfel de program.
La încetarea termenului de 2 ani, persoana numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcția de demnitate publică deținută.
