Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 28 noiembrie 2022, o alocuțiune în cadrul Reuniunii Liderilor de la München (Munich Leaders Meeting), organizate la Muzeul Național de Artă al României, potrivit Administrației Prezidențiale.
Alocuțiunea președintelui României:
„Am deosebita plăcere să mă adresez în deschiderea Reuniunii Liderilor de la München. România are onoarea de a găzdui această ediție a reuniunii, primul eveniment de acest fel organizat în sud-estul Europei.
Prezența dumneavoastră la București subliniază rolul principal al României, de promotor activ al securității și stabilității la intersecția a două zone de interes strategic pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală: regiunea extinsă a Mării Negre și respectiv Balcanii de Vest.
Războiul irațional lansat de Rusia la 24 februarie constituie nu doar o agresiune împotriva Ucrainei, dar și un asalt frontal la adresa valorilor și principiilor fundamentale care susțin arhitectura de securitate euroatlantică. Ne confruntăm cu o provocare istorică la adresa forței noastre colective, a hotărârii și a valorilor democratice.
La nouă luni de la începerea conflictului din Ucraina, unele concluzii au devenit evidente. Două consecințe distincte au devenit foarte clare. Prima este că parteneriatul nostru transatlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. A doua evidențiază faptul că regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euroatlantică și stabilitatea globală.
Într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia. Comunitatea euroatlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai hotărâți să protejăm valorile noastre de bază: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni să își aleagă prietenii și aliații.
Unitate înseamnă și solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, de o manieră coordonată. Toți partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar. România, ca stat membru NATO și UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenței umanitare substanțiale din România și din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor și a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România.
Aceste eforturi de sprijin trebuie să continue să figureze cu prioritate pe agenda transatlantică.
Doamnelor și domnilor,
Doresc să abordez cea de-a doua lecție învățată.
Summitul istoric al NATO de la Madrid a marcat un punct de cotitură pentru o postură mai puternică și mai coerentă de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO. Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanță strategică pentru Alianță, ceea ce noi în România am susținut de mult timp.
Un răspuns adecvat la amenințările cu care noi toți ne confruntăm trebuie să pornească de la obiectivul creșterii rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special a celor din regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formatele de cooperare regională precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări contribuie substanțial la acest obiectiv.
Folosesc această oportunitate pentru a-mi exprima recunoștința față de Aliații și prietenii noștri care au demonstrat unitate și solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezențe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic.
Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spațiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei și de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională și stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina. Mai mult, state precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile în fața consecințelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susține singure și devin capabile să combată provocările hibride.
Ca parte a deciziilor curajoase de sprijin pentru partenerii noștri, Ucrainei și Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai apropierii dintre UE și aceste țări.
De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania și Franța, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În același timp, România furnizează între 80% și 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.
Un ultim punct – trebuie să luăm în considerare beneficiile cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre.
Doresc Reuniunii Liderilor de la München dezbateri de succes, care sunt sigur că vor oferi o bază de reflecție valoroasă în perspectiva Conferinței de Securitate de la München din 2023.
Vă mulțumesc!”
P.I.
