Guvernul României încearcă să lămurească unele aspecte în legătură cu taxele și impozitele pe 2026. cu privire la creșterea explozivă a taxelor pe proprietate. Într-o informare pentru presă se spune că era nevoie de o Reformă a impozitării proprietății (vine cu explicații peste explicații și comparații) în numele nevoii de bani pentru dezvoltarea comunităților, transmite știripesurse.ro.
Ceea ce însă nu spune Guvernul este că banii se strâng de primării (primarii și consiliile locale iau deciziile ca urmare a Legii și de aici derivă și mânia populară asupra primarilor), doar că banii NU rămân la Bugetele locale ci se duc în Bugetul Central și deci nimic pentru dezvoltarea comunităților unde sunt colectați banii
De aici și revolta primarilor care au și fort informați neoficial de premier că banii colectați vor fi luați de bugetul central.
Nominal lasă primăriilor ceea ce strâng din majorarea impozitelor pe proprietate, dar le taie cu cealaltă mână 63% din IVG (Impozitul pe venitul global.
Primăriile rămân cu niște bani nesiguri, strânși cu greu și aducători de înjurături și ocări de la populație, în timp ce Guvernul ia ceva colectat foarte ușor și sigur. La finalul zilei – Primăriile rămân cu aceeași bani în cel mai bun caz.
Ca urmare a întrebărilor adresate de jurnaliști și pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule), Biroul de presă al Guvernului face următoarele precizări:
1.România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale.
Nu mai puteam continua în felul acesta. Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.
Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.
Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.
D.A.
