Interviu cu managerul general al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Constanţa.
Serviciul Județean de Ambulanță (SAJ) Constanța lucrează contracronometru. Echipajele de la Ambulanță răspund la sute de solicitări în 24 de ore și la peste 120.000 de solicitări într-un singur an. Discutăm despre o muncă alertă și epuizantă. Viața oamenilor primează întotdeauna pentru cadrele medicale din prespital. Cu toate lipsurile din sistemul național de urgență, ambulanțierii reușesc să facă față cu succes tuturor provocărilor. Despre situația SAJ, în 2020, am discutat cu medicul Laurențiu Bădescu, managerul general, numit prin Ordin al Ministrului Sănătății nr.274/13.04.2018, după o perioadă de interimat. Medicul Bădescu are o vastă experiență în domeniu. Au trecut peste 20 de ani de când a ales să îmbrățișeze această meserie. Cunoaște foarte bine Sistemul Național de Urgenţe medicale în prespital și încercă să-l armonizeze cât mai mult. O treime din viață și-a petrecut-o în gărzi, printre pacienți. În privința SAJ are o mare tristețe: personal insuficient! Discutăm de un deficit de 45% din personal. Deși a făcut numeroase solicitări pentru deblocarea mai multor posturi, rezultatele nu au fost cele scontate. Vineri, 6 martie a.c., se va deplasa la București cu aceeași dorință – deblocarea posturilor. Parcul auto a fost, treptat, reînnoit. Peste 70 de ambulanțe acționează la foc continuu în tot județul Constanța.
La Medgidia, ambulanţele mai au puţin şi-şi dau kilometrajul peste cap: trei dintre ele au peste un milion de kilometri parcurşi. În mod continuu ajunge în service măcar una dintre ambulanțe. Toate ambulanțele sunt monitorizate în timp real prin GPS. Medicul Bădescu vrea să dubleze numărul substațiilor. SAJ a reușit să înființeze anul trecut o substație la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, trei puncte temporare s-au amenjat la Crucea, Adamclisi și Amzacea. Pe DN3, la 30 de km distanță, poziționat strategic, există câte un echipaj care poate să ajungă în 20 de minute la un caz. În municipiul Constanța s-au făcut demersuri pentru înființarea unor substații în km 4-5, Tomis Nord sau Palazu Mare. Ostrov și Techirghiol sunt de asemenea pe lista de priorități a managerului Bădescu pentru înființarea unor Substații de Ambulanță. Din luna mai și până în septembrie litoralul devine “Capitala României”. Cât de pregătit este SAJ pentru noul sezon estival 2020, dar și despre coronavirus, aflați chiar de la managerul dr. Laurențiu Bădescu în cadrul interviului acordat Focus Press.
Reporter: Un scurt istoric. Cum era SAJ în momentul în care ați fost numit în funcția de manager general interimar și ce ați reușit să realizați din 2017 și până în prezent?
Doctorul Laurențiu Bădescu: 99% din parcul auto era aproape de casare. Era foarte dificil, pentru că ne aștepta o vară plină de solicitări. Vara anului 2017 nu o să o uit niciodată. În momentul acela am fost la limita de colaps. Nu erau contracte de service foarte bine puse la punct. A trebuit să facem un efort deosebit și cu inginerul de atunci, actualul director tehnic, am fost nevoiți să reparăm mașini. Am trecut cu greu vara aceea. În prezent, față de ceea ce era în 2017, am ajuns să reînnoim, treptat, parcul auto. Ministerul de Interne, cu ajutorul Departamentului pentru Siuații de Urgență (DSU), ne-a pus anul acesta la dispoziție încă șapte ambulanțe de tip B și două ambulanțe de tip A2, destinate transportului. Astfel, am ajuns la 40% parc auto reînnoit. Parcul auto trebuie să fie reînnoit continuu.
Rep.: Care este situația în Constanța?
D.L.B.: La Constanța sunt ambulanțe cu 600-700 mii de kilometri parcurși.
Rep.: Noile ambulanțele au fost achiziționate cu fonduri europene?
D.L.B.: Este un program cu fonduri europene, fonduri atrase de Ministerul de Interne în calitate de beneficiar al proiectului.
Rep.: Să discutăm concret despre parcul Serviciului de Ambulanță Constanța. Câte ambulanțe sunt în dotarea SAJ Constanța, câte se află în service din cauza defecțiunilor apărute sau din cauza unor accidente rutiere, câte ambulanțe funcționale deservesc municipiile Constanța, Mangalia și Medgidia și câte se află în substații?
D.L.B.: În momentul acesta sunt 65 de ambulanțe, plus cele șapte noi. Discutăm de 72 de ambulanțe de urgență de tip B2 și C2. Aceste ambulanțe sunt distribuite în tot județul. Există și ambulanțe de rezervă. Ele întră în service continuu, pentru că se defectează, au ITP-uri de refăcut, probleme minore sau majore. Ambulanțele de rezervă încă au sute de mii de kilometri și chiar un milion de kilometri parcurși. La Medgidia sunt trei ambulanțe cu peste un milion de kilometri parcurși. Noi am mai format o Stație de Ambulanță la Adamclisi, un punct de lucru temporar, nu este stație de sine stătătoare. Între Medgidia sau Constanța și Ostrov sunt 134 de km. Pe tot acest parcurs aveam stație doar la Cobadin și la Băneasa, iar la jumătatea distanței am mai înființat un punct de lucru temporar. Această zonă este foarte frumoasă, dar cu atâtea serpentine, când aștepți ambulanța, mai ales iarna, este foarte dificil de ajuns. Pentru omul aflat în suferință fiecare minut contează.
Rep.: Cât de necesară ar fi pentru constănțeni înființarea unei noi substații de Ambulanță, care ar duce la câștigarea de timpi prețioși în favoarea celor aflați în primejdie?
D.L.B.: Foarte necesară. Între Constanța și Hârșova, pe o rază de 89 de km, anul trecut nu exista nimic. Acum avem stație la Mihail Kogălniceanu, acolo unde există și Aeroportul și Baza Nato. Avem și la Crucea o substație temporară. Pe DN3, la 30 de km distanță, poziționat strategic, avem câte un echipaj care poate să plece și să ajungă în 20 de minute la un caz. Minutul și kilometrul. Acoperim Medgidia, Băneasa, Cernavodă, Cobadin, Cogealac, Hârșova, Crucea, Kogălniceanu, Năvodari, Constanța. În sud acoperim Negru Vodă, Mangalia, Eforie Sud și am mai făcut un punct de lucru la Amzacea. Mașina stă între Negru Vodă și Constanța, la jumătatea drumului este Amzacea. Pentru că nu avem personal suficient nu putem să facem o stație de sine stătătoare și a trebuit să plecăm din Eforie și să detașăm un echipaj aici. Am pornit de la 10 substații, a XI – a substație este Kogălniceanu, funcțională de anul trecut și mai avem trei puncte temporare. Avem 14 subtații. Aș vrea să dublăm numărul, să ajungem la 20 de puncte de plecare simultan.
Rep.: Care ar fi zonele vizate pentru dublarea punctelor?
D.L.B.: Adamclisi, Crucea și Amzacea, Ovidiu. Localitatea Ovidiu este un nod rutier: descarcă A4, descarcă DN-ul de Tulcea, DN-ul de Hârșova. Avem mari probleme să plecăm din Constanța spre Ovidiu, pentru că există separatoare de beton, iar ambulanța rămâne captivă. Ambulanța nu poate să o ia pe contrasens la Ovidiu, chiar dacă îi permite legea. Mai dorim două puncte de lucru în Constanța. Unul în Km 4-5 și unul în Tomis Nord sau Palazu Mare, pentru că vara ajungem foarte greu la solicitări, chiar dacă sunt 15 km de parcurs. Depinde foarte mult de unitatea administrativ teritoarială care ne va pune la dispoziție un spațiu. Noi nu avem spațiile noastre.
Rep.: Ați făcut demersuri în acest sens?
D.L.B.: Demersurile sunt făcute.
Rep.: Când credeți că se va concretiza proiectul privind înființarea substațiilor de care am discutat?
D.L.B.: Este vorba de bugetul lor.
Rep.: Anul acesta sau anii viitori?
D.L.B.: Am găsit foarte mult înțelegere la primăriile din județ. Fiecare primar vrea să-și consolideze sistemul de urgență, să aibă o ambulanță, să aibă un centru de permanență, să aibă un heliport. Matrița cea mai bună este substație de Ambulanță, centru de ambulanță, heliport. Dacă toate trei sunt una lângă alta și elicopterul vine să preia rapid sau ambulanța ce a filtrat centrul de permanență și duce într-un spital de urgență, se rezolvă situația de urgență din județ. La Negru Vodă refacem Stația de Ambulanță, cu ajutorul Primăriei de acolo și salutăm pe această cale această inițiativă a lor, au o substație destul de veche. Aș mai vrea să facem o substație la Ostrov, pentru că Ostrov este cea mai îndepărtată localitate. Acolo este un punct de trecere de frontieră. Noi transferăm pacienții cu bacul spre Călărași. Singura situație de urgență de cod portocaliu care a fost anul acesta a trebuit să o transferăm la Călărași cu bacul. Ne-a ajutat SAJ Călărași și transportatorul pe apă. În zona Băneasa ar trebui o unitate sanitară.
Rep.: A existat și s-a desființat. Se dorește reînființarea unității sanitare de la Băneasa?
D.LB.: Exact. Așa ar trebui pentru că la distanță de peste 100 de km de un alt spital trebuie să ai o unitate sanitară. Aici sunt 136 de cătune. Este foarte greu să ajungi la ele. Oamenii aceștia (din Băneasa – n.r.) sunt cei mai defavorizați. Discutăm de Băneasa de Constanța, nu Băneasa de București. De asemenea, la Techirghiol mai am nevoie de o substație. Este un proiect. Acolo sunt două sanatorii balneare, cu mulți pacienți vârstnici. Pacienții vin pentru recuperare, dar uneori intervin și probleme. Pe timpul verii este un echipaj de prim ajutor de la Pompieri, cu paramedici. O stație de Ambulanță sezonieră va exista și la Costinești și la Neptun, să acoperim zona costieră de litoral.
Rep.: Traficul pe timpul verii în Mamaia este blocat. Va exista o substație și acolo?
D.L.B.: Ambulanțele traversează tot timpul Mamaia, sunt în mișcare. Ar fi un avantaj. Trebuie să dispunem de un echipaj de prim ajutor de pompieri, de paramedici. Dacă am avea personal, atunci am putea să- l distribuim. Din păcate nu este. Anul trecut au primit 19 ambulanțe noi. Ambulanțele noi de anul trecut acum încasează 130-140 de mii de km parcurși. Ele funcționează continuu, nu se opresc. Ambulanțele sunt un liant între toate unitățile sanitare. Transferăm pacienți la București. Avem o ambulanță care pleacă la București. Dacă ar fi ținute mult mai mult în județ ar fi mult mai bine. Asta înseamnă să ai resursa pe loc, să reacționezi rapid.
Rep.: Când transferați pacienți la București se blochează o ambulanță?
D.L.B.: Exact, însă se intervine pentru un pacient care are nevoie de noi.
Rep.: Ce veți face vineri, 6 martie a.c., la București?
D.L.B.: Mai multe aspecte. Probleme financiare, probleme legate de posturi.
Rep.: Câte posturi veți solicita vineri?
D.L.B.: Am solicitat deja 122 de posturi.
Rep.: Colega dumnevoastră de la Brăila, dr. Viorica Iuga, managerul SAJ, declara presei în 2018 că: “Lucrăm pe avarie, cu aproape jumătate dintre ambulanțe defecte. Mașinile sunt în general cu o vechime medie spre mare, între 5 și peste 10 ani și toate sunt rulate 24 de ore din 24. Presiunea chemărilor, care este constantă, cade pe cele care lucrează. (…) Ne chinuim foarte tare să asigurăm funcționarea, măcar la linia de plutire”. Ce este diferit la Constanța din acest punct de vedere?
D.L.B.: Este diferit față de ce a fost în 2017. Acum nu avem personal. Am ajuns să avem mai multe ambulanțe și mai avem nevoie de personal de specilitate să putem să creștem capacitatea operativă a Serviciului de Ambulanță Constanța.
Rep.: Strâns legat de sistemul de sănătate bolnav din România, ambulanțele din Constanța se zbat și ele într-o mulțime de neajunsuri. Cum funcționează SAJ în 2020? Care sunt plusurile și minusurile?
D.L.B.: Plusuri ar fi substația din Kogălniceanu. Am înființat-o anul trecut după 13 ani în care nu s-a mai înființat nicio stație de ambulanță. Am mai înființat trei puncte temporare de lucru pe rutele în care aveam probleme mari pe DN-urile din județ în care ajungeam foarte greu și în care erau foarte multe evenimente rutiere. De exemplu, astăzi (joi, 5 martie a.c. – n.r.) la Crucea a fost un accident rutier și noi avem un punct de lucru la Crucea. Noi monitorizăm prin GPS ambulanțele. Principiul coordonării GSP este să ajungă cea mai apropiată ambulanță liberă și cea mai competentă în timpul cel mai scurt. Noi, conform Legii sănătății, trebuie să scoatem niște timpi de ajungere la caz.
Rep.: Care sunt timpii maximi de alertare la intervenție pe timp de zi și pe timp de noapte?
D. L.B.: Timpii de ajungere sunt 15 minute în urban și 20 minute în rural. În mediul rural este mai greu de scos timpii, sunt la limită, pentru că dacă am avea mai multe echipaje și am distribui mai bine în tot județul, am fi cu timpii scoși în rural foare bine, dar, repet, din păcate ne-ar mai trebui personal.
Rep.: Numărul urgențelor este în creștere, nu același lucru îl putem spune și despre posturile scoase la concurs pentru suplimentarea personalului care lucrează în operativ. Concret. Ce măsuri coercitive imediate se pot lua în sensul acesta astfel încât să existe personal suficient la SAJ Constanța?
D.L.B.: Centrele de permanență, centre care nu există, ar trebui să filtreze mult mai bine. În județul Constanța sunt doar trei centre. Ele ar trebui să fie mult mai bine dispuse în tot județul. Codurile de urgență, de cod verde, care nu pun probleme deosebite, ar trebui să fie filtrate de aceste centre de permanență. Atunci ne-ar degreva pe noi, celelalte unități de urgență și o parte din spitale. Dacă s-ar filtra mai bine, nu ar mai pune așa presiune pe Unitatea de Primire Urgențe, unitate care primește toate urgențele din județul Constanța.
Rep.: Ce înseamnă numeric lipsa de personal la SAJ Constanța?
D.L.B.: Ne confruntăm cu un deficit de 45% din personal.
Rep.: Putem spune că nu există voință politică. Unde începe și unde se termină influența politică în sistemul prespitalicesc în privința deblocărilor de posturi, finanțare?
D.L.B.: Nu știu dacă este neapărat voință politică, cât este vorba despre bani publici, finanțarea unor posturi bugetare. Nu cred că este numai voință politică. Eu cred că este un calcul al Ministerului Finanțelor care va debloca sau nu aceste posturi.
Rep.: Există persoane care abuzează de SAJ și ce se poate face în cazul lor?
D.L.B.: Da! Sunt și apeluri false. Într-adevăr sunt mai puține în ultima perioadă. Sunt apeluri nejustificate. Noi cooperăm cu organele de Poliție, cu Jundarmeria, dacă sunt probleme de genul acesta și încercăm să le rezolvăm în comun. Aici este vorba de cetățean, de populație care nu înțelege că blochează acest sistem prin apeluri de urgență false și când au nevoie, chiar și din familia lor, nu o să mai reacționeze, pentru că suntem blocați și orientați către non-urgențe.
Rep.: Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, a accentuat luna trecută în cadrul bilanțului pe 2019 că motocicletele SMURD sunt mai rapide decât ambulanțele. Există o “rivalitate” între cele două servicii de urgență: SMURD și Ambulanță sau există o completare?
D.L.B.: Este o complementaritate, nu este o rivalitate. Ei sunt cei care ne ajută. Noi formăm cam 27-30 de echipaje, zilnic, pe tot județul. Inspectoratul pentru Situații de Urgență, prin Departamentul lor de Urgență Prespitalicească, formează cam 10 echipaje, zilnic, plus resursa mobilă aeriană. Sunt resurse mobile tip motocicletă foarte eficiente, mai ales vara când traficul este foarte aglomerat. Motocicletele se strecoară mult mai ușor față de noi. Ele trebuie să aibă în spate un echipaj de urgență de ambulanță, pentru că nu au capacitatea de transport targă așa cum are o ambulanță. Sun în complementaritate cu noi și este foarte bine, de bun augur că există. Complementar, paramedicii lucrează foarte bine cu noi. Paramedicii ne ajută foarte mult pe timpul verii. Ei intervin și cu șenilatele pe plajă.
Rep.: Din informațiile pe care le aveți dumneavoastră, serviciile de ambulanță private sunt la fel de mult solicitate de constănțeni sau de către turiștii care ajung an de an pe litoral?
D.L.B.: Noi chiar dublăm activitatea în timpul sezonului cald pe cele trei luni de vară. Ajungem să avem peste 120.000 de solicitări pe tot anul. Cea mai mare factură de combustibil a fost vara trecută, în august. Ne-au ajutat anul trecut și alte servicii de ambulanță din țară, aproximativ 15 servicii de ambulanță. Au lucrat cot la cot cu noi. Am format echipaje mixte și chiar le-am pus la dispoziție și logistica noastră. Unii au venit cu ambulanțele lor. Sperăm și anul acesta să încercăm să ajungem la aceeași înțelegere și să putem să delegăm, să detașăm aceste servicii de ambulanță. Serviciile private nu intră în sistem de urgență. Ele vin la externări, la domicilii.
Rep.: Cât de pregătit este SAJ pentru noul sezon estival 2020? Din luna mai și până în septembrie litoralul devine “Capitala României”. Vor fi detașate echipaje medicale din alte județe în Constanța. Care sunt provocările?
D.L.B.: Nu depind numai de noi aceste aspecte, depind și de Ministerul Sănătății și de capacitatea celorlalte servicii de ambulanță și de înțelegerea Patronatului din Turism, pentru că fără ei nu am putea să detașăm. Nu avem capacitatea de cazare. Serviciul de Ambulanță Constanța nu poate să cazeze, nu are această facilitate și atunci încercăm să ne întâlnim la nivelul Prefecturii și cu ajutorul domnului prefect să putem să formăm un grup de lucru pentru a pregăti acest sezon estival. Suntem mai pregătiți față de anul trecut. Avem alte puncte de lucru și o Stație de Ambulanță nouă.
Rep.: Unde este această stație nouă?
D.L.B.: Cea din Kogălniceanu și acoperim mai bine județul. La Năvodari există stație de ambulanță, a fost tot timpul, și funcționează cu 2-3 echipaje continuu.
Rep.: Angajații ambulanțelor din Gorj erau nemulțumiți de echipamentele primite, acele costume cauciucate, pentru cazurile de risc de coronavirus, dar și despre faptul că s-a dispus declasificarea ambulanțelor de tip C pentru a participa la solicitările Direcției de Sănătate Publică (DSP). Ce tip de ambulanță poate participa la recoltare de probe biologice, la cererea DSP-ului și ce echipamente sunt folosite de echipajele SAJ?
D.L.B.: Sunt echipamente, combinizoane, cu risc biologic. Recoltarea de probe se face de către Direcția de Sănătate Publică. Noi le asigurăm doar transportul. Din fericire nu avem niciun caz confirmat în județ. Au fost numai suspecți care au fost testați, internați, izolați și carantinați. Noi încercăm să asigurăm toate echipamentele care le putem furniza, să proteja acest echipaj care intră în contact direct cu un suspec de coronavirus, dar avem o problemă la achiziții. Este o problemă națională sau globală cu aceste materiale sanitare și echipamente de protecție. Din păcate stocurile sunt limitate și se găsesc din ce în ce mai greu, la suprapreț.
Rep.: Ce tip de ambulanță se folosește în astfel de situați?
D.L.B.: Depinde de situația de urgență. Dacă pacientul este stabil hemodinamic și respirator, este febril, cu febră infecțioasă, deshidratat, se trimite un echipaj cu un asistent. Dacă starea se agravează și pacientul este comatos, inconștient, cu lipotimie, se trimite un echipaj cu medic de urgență. Sunt pacienți care se decompensează cardiac, respirator și atunci trebuie un echipaj de urgență cu medic.
Rep.: Ce le transmiteți constănenilor, și nu numai, tuturor cetățenilor care au nevoie de servicii medicale de urgență din partea echipajelor medicalizate SAJ?
D.L.B.: Să înțeleagă că se fac eforturi. Autoritățile sunt în alertă. Noi avem o celulă de criză la Direcția de Sănătate Publică împreună cu domnul prefect, cu Spitalul de Boli Infecțioase, spital regional propus de Ministerul Sănătății și cu ISU Dobrogea. Ne întâlnim zilnic pentru a raporta aceste cazuri și pentru upgrade pas cu pas nevoile sistemului la problemele care există.
Rep.: SAJ are un nou director tehnic interimar, domnul Alexandru Emanuel Dorcea (OMS R/146 din 18.02.2020).
D.L.B.: Ei sunt numiți interimari la șase luni. Directorul economic este interimar (ec. Monica Elena Iacob – OMS R/1366 din 31.12.2019 – n.r.), asistentul șef este interimar (as. Iulia Onea – OMS R/1086 din 01.11.2019 –n.r.) și directorul medical este interimar (dr. Ionuț Cealera – OMS R/1178 dun 15.11.2019 –n.r.). Nu s-a dat examen la nivel național. Pe speța aceasta numai eu sunt manager general, examene la nivel național.
Rep.: Din șase în șase luni sunt numiți interimar?
D.L.B.: Ei sunt numiți interimari, prin ordin de ministru al Sănătății, la propunerea mea.
Rep.: Ce vă dă încredere și putere să mergeți mai departe în profesia pe care ați ales-o cu toate lipsurile de care am discutat?
D.L.B.: Este o unitate sanitară unde m-am dezvoltat profesional, în care am evoluat. Este o instituție de suflet. Am peste 20 de ani în această instituție. Este singurul meu loc de muncă. Acest sistem prespital cred că îl cunosc foarte bine și încerc să-l armonizez cât mai mult și să-i adaug cât mai multă valoare.
Rep.: O ultimă întrebare. Înainte de toate sunteți medic. Ce îndemnuri transmiteți celor care vor să îmbrățișeze acest domeniu, să urmeze Facultatea de Medicină?
D.L.B.: Este frumos să îndrumi către această profesie nobilă. Este un sacrificiu personal și familial, în spate presupune continuitate. Discutăm de gărzi. Cred că o treime din viață mi-am petrecut-o în gărzi, printre pacienți. Soția mea este medic și a fost un atuu din acest punct de vedere. M-a putut înțelege foarte bine. Avem aceeași profesie. Avem nevoie de colegi medici. Cu greu angajăm medici în Serviciul de Ambulanță Constanța și cred că și colegii din alte unități sanitare au această problemă. Să facă această facultate cu suflet. Este un jurământ pe care îl depui și este o satisfacție deplină când știi că ai putut salva un pacient aflat între viață și moarte. Medicina de urgență face diferența dintre viață și moarte.
Rep.: Vă mulțumim pentru interviul acordat!
D.L.B.: Vă mulțumesc și eu!
Alexandra VASILE
