Un proces început în urmă cu 4 ani, între o societate cu vechime în vremea regimului comunist și administrația locală, s-a finalizat, miercuri, pe fondul cauzei. Instanța a respins acțiunea, în baza mai multor temeiuri.
Este vorba despre o revendicare imobiliară intentată în 2018, de SMC Prefabricate pentru Construcții SA, împotriva UAT Municipiul Constanța, Clubului Farul Constanța, Ministerului Tineretului și Sportului și Ministerului Finanțelor. Revendicarea se referă la Baza Nautică a Clubului Farul Constanța, aflată pe malul lacului Siutghiol, în zona Campus.
Scurt istoric
Toată povestea începe în perioada comunistă, pe la jumătatea anilor 70, când fostul SOMACO SA a construit, pe malul lacului, acolo un imobil pentru relaxare, fără acte, după cum susțin unele voci din fosta conducere a clubului Farul. Reprezentanții acestuia spun că acel imobil funcţiona fără nici o autorizaţie eliberată de primărie. Câţiva ani mai târziu s-ar fi descoperit ilegalitatea, iar directorul general de atunci, împreună cu aproape toţi subordonaţii, au fost la un pas de a fi condamnaţi, toate acestea pe vremea vechiului regim comunist.
Potrivit unor persoane din dosar, pentru a scăpa, conducerea societăţii ar fi cedat imobilul Clubului Sportiv Farul Constanţa, care l-a transformat în Bază Nautică de kaiac-canoe, aşa cum apare şi în ziua de azi, folosită pentru sporturi de performanţă.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii 69/2000 (Legea Educaţiei Fizice şi Sportului), baza nautică a intrat în proprietatea Ministerului Tineretului şi Sportului, care l-a dat în folosinţă Clubului Farul Constanţa, cel care îl avea în folosință. Mai departe, pentru a-l putea intabula, Clubul Farul trebuia să obţină de la Primăria Constanţa şi terenul de sub baza sportivă.
Primăria ”lui Mazăre” a intabulat terenul, dar taxele erau plătite de altcineva
Așa se face că, tot în 2000, Consiliul Local a aprobat intabularea bazei, după care a început seria proceselor cu societatea despre care se spune că o construise ilegal, fosta SOMACO, actuala SMC Prefabricate pentru Construcţii SA.
Pe deoparte, reprezentanții clubului susțin că, potrivit legislației post-descembriste, direcţiile sau cluburile sportive care au în folosinţă anumite baze sau terenuri, acestea deveneau, prin efectul legii, proprietatea publică a statului, iar clubul urma să administreze această bază pe toată perioada existenţei lui, în timp ce terenul aferent era în concesiune de la Consiliul Local. Prin urmare, numai prin instanță se putea obține dreptul de proprietate asupra acestuia.
Pe de altă parte, conducerea societății care îl revendică, intrată în faliment, susține că această bază sportivă a fost construită așa cum se proceda în perioada respectivă, cu aprobări obținute de la Ministerul Industriei. Cu alte cuvinte, terenul nu era al Primăriei Constanţa, ci ar fi aparținut întreprinderii, iar întreprinderea aparţinea Ministerului Industriei.
Mai mult decât atât, administratorul special al acestei societăți susține că oate taxele și impozitele pe teren și pe clădire, începând din anii 70, de la înființare, până în prezent, au fost plătite de SMC Prefabricate pentru Construcții SA. N urmă cu câțiva ani, conducerea acesteia susținea că Primpria a intabulat proprietatea fără a avea un titlu de proprietate, în baza unui simplu protocol, pe vremea lui Radu Mazăre, mai ales că Primăria deținea un imobil în imediata vecinătate a bazei sportive.
Pronunțarea pe fond
Trecând peste alte aspecte, în dosarul intentat în 2018, având ca obiect ”revendicare imobiliară”, instanța de fond s-a pronunțat miercuri, 16 noiembrie, în defavoarea reclamantei:
” Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Municipiul Constanţa. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Constanţa ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cereea formulată în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Clublul Sportiv Farul Constanţa, ca nefondată. Obligă reclamanta la plata către pârâtul Municipiul Constanţa a sumei de 2.915,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.11.2022”, se arată în încheierea de ședință.
Așa cum se poate observa, nu este o hotărâre definitivă și poate fi atacată cu apel. Rămâne de văzut în favoarea cui se va înclina balanța, la final.
Daniel ALBU
