România riscă să piardă peste 5,1 miliarde de euro din finanțarea destinată agriculturii în perioada 2028-2034, iar în anumite scenarii reducerea ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Avertismentul vine de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care atrage atenția că diminuarea fondurilor europene ar putea afecta nu doar fermierii, ci și economiile locale, locurile de muncă și securitatea alimentară.
Organizația a postat pe propriul site o pagină dedicată viitorului Politicii Agricole Comune (PAC), în care prezintă estimări privind impactul posibilelor reduceri bugetare asupra agriculturii românești și a comunităților rurale.
Potrivit AAC, între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual ar putea să nu mai ajungă în economiile locale, iar între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea fi expuse riscului de dispariție.
Una dintre principalele îngrijorări vizează nivelul subvențiilor acordate fermierilor. Conform estimărilor Alianței pentru Agricultură și Cooperare, plata pe hectar în România ar putea coborî spre 110 euro, față de media actuală de 221 de euro pe hectar.
AAC compară această posibilă evoluție și cu nivelul de 241 de euro pe hectar, despre care organizația susține că ar fi trebuit atins în condițiile unei convergențe externe de 100%, în conformitate cu obligațiile asumate de Uniunea Europeană la aderarea României.
Reprezentanții organizației avertizează că finanțarea mai redusă ar putea însemna o diminuare de până la 50% a bugetului pentru subvențiile gestionate prin Pilonul I, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), precum și o reducere semnificativă a fondurilor pentru investiții, prin Pilonul II, gestionat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
„Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară”, susține AAC.
Organizația avertizează că diminuarea finanțării ar putea afecta capacitatea fermierilor și a cooperativelor agricole de a produce, de a investi și de a face față secetei, costurilor ridicate și concurenței externe. În opinia reprezentanților AAC, efectele s-ar putea resimți și în industria alimentară, dar și în capacitatea României de a asigura o producție agroalimentară competitivă.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare afirmă că a avertizat asupra riscurilor încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise și demersuri la nivel național și european.
Prin noua pagină dedicată viitoarei Politici Agricole Comune, organizația își propune să aducă în atenția publicului datele și implicațiile negocierilor bugetare înainte ca deciziile pentru perioada 2028-2034 să fie definitive.
AAC susține constituirea unui buget distinct, adecvat și predictibil pentru Politica Agricolă Comună, de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar.
Organizația solicită, de asemenea, ca 15% din bugetul european să fie destinat agriculturii și ca două treimi din alocările pentru revizuirea cadrului financiar multianual la jumătatea perioadei să fie incluse în bugetul PAC și utilizate pentru susținerea veniturilor fermierilor, investiții și dezvoltare rurală.
Reprezentanții AAC consideră că fermierii, autoritățile și populația trebuie să înțeleagă din timp implicațiile negocierilor, deoarece posibilitățile de recuperare a eventualelor fonduri pierdute vor fi mai limitate după stabilirea bugetului european.
„Viitorul agriculturii nu poate fi tratat ca o problemă exclusiv a fermierilor, pentru că efectele se răsfrâng asupra întregii economii și asupra fiecărui consumator”, se arată în comunicatul organizației, conform Ştiripesurse.
A.D.
