Numărul deceselor din cauza coronavirusului a urcat vineri, 27 martie a.c., la 26. Sunt peste 150 de cadre medicale din România afectate de coronavirus. Conform datelor raportate din teritoriu către Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, la nivel național sunt 153 de cadre medicale și personal auxiliar confirmate cu COVID-19, după cum urmează: 70 medici, 50 asistente, 15 infirmiere, 1 îngrijitoare, 17 personal auxiliar. Medicii români se tem pentru viața lor. Asta pentru că nu toate unitățile sanitare au materiale sanitare și echipamente de protecție.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a
declarat vineri că la nivel local trebuie „reiniţiate” procedurile pe care atât
personalul medical cât şi direcţiile de sănătate publică, managerii spitalelor
şi autorităţile locale trebuie să le pună în practică şi să le respecte, în
contextul noului coronavirus. „Focarul Suceva nu schimbă cu nimic atitudinea pe
care am avut-o, doar că la nivel local trebuie schimbate multe lucruri. La
nivel local trebuie reiniţiate proceduri pe care atât personalul medical cât şi
DSP-urile, managementul spitalului dar şi autorităţile locale trebuie să le
pună în practică, trebuie să le respecte”, a afirmat Tătaru, la finalul unei
întâlniri de lucru avute cu premierul Ludovic Orban, la Ministerul Sănătăţii.
Potrivit ministrului Sănătăţii, personalul medical va avea prioritate la
testare. „La nivelul unităţilor sanitare din faza 1, faza 2 şi ulterior faza 3
vom asigura acel necesar de aparatură, de materiale sanitare şi de echipamente
sanitare de protecţie, precum şi acel număr de teste pe care toţi cei ce,
conform unei anchete epidemiologice, intră într-un protocol de testare.
Menţionez – personalul medical va avea prioritate la această testare. Avem
grijă de personalul nostru, trebuie să avem grijă de personalul nostru. Vor
veni săptămâni şi mai grele, vor fi şi cazuri severe, vor fi şi cazuri critice,
dar vom trece peste această perioadă şi vom ieşi mai întăriţi”, a susţinut
ministrul.
Testările vor fi făcute conform anchetelor epidemiologice
Nelu Tătaru a spus că testarea trebuie făcută conform anchetelor
epidemiologice, dar acestea trebuie să fie realizate „corect şi să fie ample”. “O testare care trebuie
făcută conform anchetelor epidemiologice, dacă aceste anchete epidemiologice
vor fi corecte şi ample. Ce am putut observa – am văzut anchete terminate la
jumătate sau incomplete, care nu urmăresc cazurile în sine, nu urmăresc
contacţii în sine şi care se pierd la un moment dat. Un management local al
unităţilor sanitare care trebuie schimbat şi adaptat în relaţia cu personalul
medical. Nu mă încălzeşte cu nimic să văd că sunt stocuri de echipamente dar nu
sunt acolo unde trebuie. Trebuie reaşezată ca primă linie UPU, ATI, boli
infecţioase, iar apoi celelalte. (…) Cum avem Suceava – în care tot DSP-ul
este în carantină în acest moment, o parte sunt în izolare, o parte sunt
pozitivi şi a trebuit să aducem echipe din centrele universitare Iaşi, inclusiv
directori, ca să putem începe anchetele în acele zone – vă daţi seama unde ne
găsim”, a arătat ministrul. El a spus că în prezent există protocoale care
prevăd că persoanele ce vin în spitale cu infecţie respiratorie şi au teste
negative la gripă să fie testate pentru coronavirus. „În condiţiile în care vom
regândi ca cei care sunt cu simptomatologie uşoară şi medie să fie trataţi
acasă sub supraveghere medicală, în mare parte şi de voluntari, iar cei care
sunt cadre medicale cu această simptomatologie uşoară vor merge chiar în
spitale şi vor îngriji bolnavii”, a mai spus Tătaru.
Orban: În unele cazuri au fost managerii de vină, în alte cazuri au fost cadrele medicale
Referindu-se la cazurile de coronavirus, premierul a arătat că România nu a fost pregătită iniţial, iar capacitatea de diagnosticare a fost limitată. “Nu mă refer la cazuistică. Suntem la un număr de decese relativ mic, sunt sub nivelul de mortalitate din alte ţări. De regulă, cei care au decedat au şi alte afecţiuni, lucru care s-a manifestat şi la alte ţări. Capacitatea de diagnosticare a fost limitată. România nu a fost pregătită. Noi am pornit de la un Real Timp PCR, am extins încetul cu încetul. Cred că la începutul săptămânii viitoare vom avea capacitatea să creştem numărul de teste la 2.000”, a mai declarat Orban. El i-a solicitat ministrului Sănătăţii să distribuie de urgenţă cantităţile de kituri de testare achiziţionate din Coreea de Sud, pentru a creşte capacitatea de testare. Orban a reiterat că nu pot fi testate persoane în mod aleatoriu. „Nu putem stabili persoanele care sunt diagnosticate în mod aleatoriu. Poveştile care circulă că ne apucăm noi să selectăm 10 mii de oameni să-i testăm sunt poveşti. Există o procedură, există criterii de prioritizare, există o ordine a priorităţilor în ceea ce priveşte testarea persoanelor, care este determinată de modul în care evoluează cazurile şi de capacitatea noastră de diagnosticare”, a mai spus premierul. Tot acesta a mai adăugat și faptul că: “În spitalele care sunt în prima linie nu au apărut îmbolnăviri. Au apărut cazuri în spitalele de subordonare locală. În unele cazuri au fost managerii de vină, în alte cazuri au fost cadrele medicale”.
Medic: Ce vină au familiile noastre pe care le infectăm cu zâmbetul pe buze și cu îmbrățișarea caldă de bine ai venit acasă?
Medicii își riscă viața în fiecare zi pentru a trata pacienții infectați cu COVID-19. “Dragi colegi, înțeleg că ne aruncă în luptă cum vor ei. Este ușor să vorbești din fotoliu. Întrebări: se cunoaște la împărăție (Ministerul Sănătății) câți dintre noi lucrăm și avem HTA, diabet, afecțiuni cardiace și tulburări de ritm, afecțiuni autoimune, afecțiuni oncologice sau orice combinație între acestea? Se cunoaște la împărăție câți dintre noi lucrăm și suntem familii monoparentale, avem copii sub 12 ani, sunt doctorițe însărcinate? Se cunoaște la împărăție câți dintre noi fac naveta la locul de muncă? Se cunoaște la împărăție câți dintre noi fac gărzi peste numărul legal de ore și câți dintre noi au sindrom de oboseală cronică? Se cunoaște la împărăție câți avem tulburări anxioase sau depresive? Nu se cunoaște că nu a interesat pe nimeni niciodată. Puneam zilele trecute întrebarea ce vom fi declarați: boală profesională sau accident de muncă? Unii îmi dădeau sfaturi că trebuie să acceptăm și să facem pe eroii. Nu trebuie să ne facem… vom fi… și nu eroi, ci victime colaterale. În afară de a fi o grupare profesională dezbinată și să ne mușcăm unul pe celălalt nu am reușit până acum să facem nimic în ajutorul nostru. Vezi cazul Suceava. Da, vom lucra infectați și nici nu vom ști unii că suntem. Ce vină au familiile noastre pe care le infectăm cu zâmbetul pe buze și cu îmbrățișarea caldă de bine ai venit acasă? Sau noi nu suntem tot oameni? Protejați-vă cu ce găsiți și cum știți că e mai bine! Suntem cifre. Avem atâția de un fel, atâția de altfel…punem pe aia acolo, îi dăm la o parte pe ceilalți…și gata. Treaba e făcută”, este îngrijorarea unui medic.
Alexandra VASILE