Reţeaua de Medicină Legală din România denunţă public „modul repetat, cronic şi profund inacceptabil” în care Ministerul Sănătăţii a tratat medicina legală prin „ignorare, amânare, ocultarea problemelor reale şi abandonarea unei infrastructuri esenţiale a statului, exact în momentele în care aceasta a fost supusă celor mai mari presiuni publice, judiciare şi profesionale”, potrivit News.ro.
Legiştii reclamă subfinanţarea sistemului şi neonorarea promisiunii că aceştia vor fi exceptaţi de la aplicarea prevederilor ordonanţei privind aplicarea măsurilor de austeritate şi ameninţă cu declanşarea tuturor formelor legale de protest, inclusiv întreruperea etapizată a activităţilor care nu au caracter de urgenţă.
„Medicina legală nu este o anexă administrativă a sistemului sanitar. Nu este o structură marginală, dispensabilă sau utilă doar atunci când statul are nevoie de autopsii, expertize, analize toxicologice, evaluări în dosare penale, cauze de malpraxis, agresiuni sexuale, violenţă domestică, accidente rutiere, decese suspecte sau expertize privind conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive.
Medicina legală este infrastructură medicală, ştiinţifică şi probatorie a statului român. Cu toate acestea, ani la rând, Ministerul Sănătăţii a cunoscut şi recunoscut problemele reale ale sistemului medico-legal, dar a ales calea declamatorie a promisiunilor, pe cea a deturnării atenţiei sau a ignorării, rezultatul fiind mereu acelaşi: nu le-a rezolvat„, afirmă legiştii într-un comunicat de presă, reclamând, între altele, subfinanţarea, lipsa de personal, blocajele tarifare, lipsa dotărilor moderne, presiunea toxicologică generată de analizele şi dosarele privind substanţele psihoactive, suprasolicitarea, deficitul de reactivi şi insuficienţa echipamentelor.
Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătăţii „a ştiut”, dar „a minimalizat” şi „a amânat” rezolvarea acestor probleme, lăsând medicina legală să funcţioneze „prin efortul personalului, prin improvizaţie şi prin asumarea unor riscuri”.
„În ultimii ani, medicina legală a fost împinsă în centrul unor dezbateri publice majore (malpraxis, droguri la volan, expertize judiciare complexe, cazuri judiciare complexe – cazul Caracal, siguranţă publică, raportări asupra infracţiunilor comise cu violenţă), fără ca Ministerul Sănătăţii să asigure protecţia instituţională corespunzătoare. (…). Când medicina legală a cerut finanţare, personal, tarife actualizate, dotări şi respect instituţional, răspunsul a fost amânarea sau ignorarea”, afirmă sursa citată.
Legiştii îl acuză pe fostul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, că nu a „onorat promisiunea” făcută de a excepta institutele de medicină legală de la măsurile de reducere a cheltuielilor de personal, prevăzute în OUG nr. 7/2026, aşa-numitul „pachet de austeritate administrativă„.
„Declaraţia (n. red. – a ministrului Rogobete) a creat aşteptarea legitimă că Ministerul Sănătăţii înţelege, în sfârşit, caracterul esenţial al medicinei legale şi necesitatea de a nu o trata ca pe o structură birocratică obişnuită. Această promisiune nu a fost onorată. Institutele de medicină legală nu au fost protejate efectiv. Excepţia anunţată nu s-a regăsit, în mod corespunzător, în efectul normativ şi bugetar aplicabil. Rezultatul este o discriminare instituţională gravă: serviciile judeţene de medicină legală, prin integrarea în spitale, beneficiază indirect de protecţia acordată spitalelor, în timp ce institutele de medicină legală, care desfăşoară aceeaşi activitate, cu responsabilitate, complexitate şi volum de multe ori superioare, rămân expuse reducerilor. Mai grav, această situaţie nu poate fi prezentată ca o eroare tehnică inocentă„, explică legiştii în comunicatul citat.
Legiştii mai reclamă că „în acelaşi registru al promisiunilor abandonate” se înscrie şi problema tarifelor medico-legale, care „au rămas ani de zile – peste 20 – rupte de realitatea costurilor, de inflaţie, de creşterea preţurilor la reactivi, mentenanţă, consumabile, echipamente şi servicii”.
„Actualizarea acestor tarife nu era un privilegiu cerut de medicina legală, ci o măsură minimă de supravieţuire instituţională. Cu toate acestea, propunerea actuală (dintr-un şir nenumărat de solicitări similare de-a lungul anilor) de majorare a tarifelor prestaţiilor medico-legale a fost retrasă din circuitul decizional guvernamental de însuşi Ministrul Sănătăţii. (…). Este inacceptabil ca acelaşi minister care cere medicinei legale să susţină toxicologia judiciară, expertizele în dosare penale, autopsiile, examinările victimelor, expertizele de malpraxis şi evaluările privind capacitatea de a conduce sub influenţa substanţelor psihoactive să retragă sau să abandoneze tocmai instrumentele financiare care ar permite funcţionarea acestor activităţi”, arată sursa citată.
„Situaţia actuală nu mai poate continua”
Potrivit aceleiaşi surse, Medicina Legală a fost obligată să se doteze „exclusiv din surse proprii”, obţinute în baza unor tarife care includ, de exemplu, taxe de 25 de lei pentru o expertiză de malpraxis, 302 lei pentru o autopsie judiciară, cu aparatură de vârf.
„Aceasta nu mai este simplă neglijenţă administrativă. Este abandon instituţional. Reţeaua de Medicină Legală din România atrage atenţia că situaţia actuală nu mai poate continua. Sistemul medico-legal nu poate fi menţinut prin declaraţii, apariţii media, fotografii, întâlniri formale şi promisiuni de etapă. Nu putem produce expertiză ştiinţifică modernă cu tarife depăşite, personal insuficient, laboratoare subfinanţate, infrastructură informatică incompletă şi presiune publică permanentă. Nu putem fi chemaţi să garantăm adevărul judiciar, în timp ce statul refuză să garanteze funcţionarea medicinei legale”, acuză legiştii.
Astfel, aceştia solicită „public şi ultimativ” includerea expresă şi efectivă a institutelor de medicină legală între structurile exceptate de la măsurile prevăzute de OUG nr. 7/2026, eliminarea discriminării dintre institutele de medicină legală şi serviciile judeţene de medicină legală, asumarea publică, de către Ministerul Sănătăţii, a promisiunilor formulate anterior faţă de medicina legală, repunerea imediată pe circuitul guvernamental a propunerii de actualizare a tarifelor prestaţiilor medico-legale, finanţarea distinctă a toxicologiei medico-legale, inclusiv pentru reactivi, mentenanţă, echipamente, validări, acreditări, personal şi infrastructură informatică, dialog instituţional real cu reprezentanţii medicinei legale, nu simple consultări formale după ce deciziile au fost deja luate şi recunoaşterea explicită, în noua lege a salarizării, a specificului medicinei legale: risc biologic, toxicologic, psihologic, judiciar, social şi profesional, activitate de gardă, muncă în contact cu cadavre, victime, agresori, persoane private de libertate, probe judiciare şi dosare cu impact public major.
„Ministerul Sănătăţii trebuie să aleagă: fie tratează medicina legală ca pe o infrastructură esenţială a statului, fie îşi asumă public consecinţele blocării acesteia. Reţeaua de Medicină Legală din România nu mai acceptă să fie invocată doar atunci când statul are nevoie de expertize şi abandonată atunci când trebuie finanţată. Nu mai acceptă promisiuni fără text normativ, întâlniri fără rezultat, declaraţii fără buget şi susţinere publică fără efect administrativ”, afirmă legiştii.
Reţeaua de medicină legală îşi rezervă dreptul, în lipsa unor măsuri concrete, scrise, verificabile şi asumate într-un termen scurt, de a declanşa toate formele legale de protest, inclusiv întreruperea etapizată a activităţilor care nu au caracter de urgenţă, informarea sistemului judiciar asupra riscului de blocaj şi sesizarea tuturor autorităţilor competente cu privire la consecinţele subfinanţării deliberate a medicinei legale.
„Medicina legală nu cere favoruri. Cere respectarea rolului său legal, finanţarea minimă necesară funcţionării şi încetarea ipocriziei instituţionale prin care este declarată esenţială doar în discursuri, dar tratată ca dispensabilă în buget, salarizare şi act normativ. Din păcate, Medicina Legală este nevoită să apeleze la măsuri de constrângere faţă de forul său tutelar pentru a se face auzită, înţeleasă şi acceptată. Aceste măsuri se vor repercuta reverberant în întreg sistemul de justiţie”, se mai arată în comunicatul citat.
D.A.
