Data de 9 decembrie a fost declarată Ziua Internațională Anticorupție prin Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției, document ratificat și de România. DNA ca unitate de parchet are un rol major în apărarea intereselor generale ale societății prin descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și asimilate corupției la nivel înalt și mediu.
“Mită”, „șpagă”, „șperț’”, „parandărăt”, „comision” reprezintă un argou caracteristic unui comportament fraudulos care înseamnă de fapt abuz de putere, îmbogățire ilicită și promovarea intereselor de grup în dauna interesului public.
Slăbiciunea unui sistem economic și politic afectat de corupție și de lipsă de integritate se va reflecta întotdeauna în precaritatea vieții cetățeanului obișnuit.
Corupția macină în continuare multe zone ale societății noastre, iar deturnarea banului public frânează dezvoltarea societății, încurajează clientelismul și promovează nepotismul, perpetuează sărăcia în pături extinse ale societății. Într-un cuvânt, corupția riscă să amenințe întregul parcurs democratic al unei societăți.
De aceea, combaterea corupției trebuie să rămână un obiectiv major nu doar al justiției penale, ci al întregii societății prin reprezentanții ei. Combaterea corupției impune un consens social puternic, voință politică, resurse umane și logistică. Depinde de forțele responsabile ale societății dacă Ziua Internațională Anticorupție va deveni sau nu momentul dereînnoire a angajamentului de reprimare a corupției : prin educație, prevenție și combatere.
Lupta împotriva corupției impune un efort permanent la toate nivelurile: politic, economic, prin educație și justiție, prin acțiuni ale societății civile, prin informare în mass media, și trebuie să atingă toate sectoarele vieții economice și sociale.
Ca instituție, DNA a reușit să obțină rezultate semnificative în circumstanțe dificile.
Investigațiile desfășurate de DNA au scos la iveală comportamente și moduri de acțiune prin care resurse publice importante au fost fraudate in interes personal, de grup sau de partid.
Între cei sancționați pentru fapte de corupție sunt demnitari de rang înalt, oameni de afaceri, baroni locali și șefi de companii naționale.
Nu întâmplător, de multe ori, investigațiile la nivel înalt ale DNA au provocat reacții dure în mass media, dar și la nivel legislativ, cu impact asupra eficienței investigative și asupra resurselor de personal.
Nici așteptările societății românești, nici angajamentele României ca membru al UE nu susțin slăbirea luptei împotriva corupției, ci dimpotrivă. Este inadmisibil ca eforturile de combatere a acestui fenomen să se lovească de obstacole legislative, administrative sau de lipsa resurselor necesare. Cu atât mai mult cu cât corupția trebuie identificată și combătută în toate sectoarele societății, fie că este vorba de corupția în mediul economic, în mediul politic, al educației și sănătății, sau în mediul judiciar. Este nevoie de o continuă voință politică și determinare în acest sens.
Ca orice situație de criză, și contextul pandemic alimentează corupția. Sunt mobilizate fonduri publice consistente pentru dotarea spitalelor, echipamente de protecție, aparatura specializată, produse si medicamente pentru combaterea pandemiei. Fără o acțiune decisă, concertată a instituțiilor, fără transparență în atribuirea contractelor, fără norme clare de urmărire a destinației și utilizării banilor, există un risc major ca scopul să fie ratat, iar banii să nu ajungă unde trebuie. Este un motiv în plus pentru ca anticorupția să redevină o prioritate.
În acest sens, demersurile pentru eliminarea amendamentelor la legile justiției care au afectat independența și eficiența sistemului judiciar și crearea unei impunități de facto a unei categorii importante de persoane în fața unor posibile suspiciuni de corupție devin o datorie asumată în fața cetățenilor de către Guvern și Parlamentul României.
În același timp, implicarea cetățenilor și a societății civile în efortul de combatere a corupție rămâne esențial. În ultimii doi ani, sesizările înregistrate de la persoanele fizice sau juridice, firme, societăți comerciale și companii care se lovesc de corupția au reluat trendul de creștere. Acest lucru arată o recâștigare a încrederii instituției din partea oamenilor responsabili și angajați care refuză să mai tolereze practicile coruptive.
Fiecare procuror, alături de toți cei care lucrează la DNA sunt conștienți de rolul important al instituției și de așteptările pe care societatea românească le are. De aceea, conducerea DNA dorește să îi asigure pe cetățeni că lupta împotriva corupției continuă cu fermitate, profesionalism, responsabilitate pentru un act de justiție corect, în beneficiul cetățeanului român.
De asemenea, conducerea DNA îi încurajează pe procurori și pe ceilalți angajați să își facă datoria cu seriozitate, aplomb și determinare, asigurând că îi va susține, în limita legalității, în eventuale situații dificile care ar putea să apară.
DNA a fost și va rămâne o instituție cheie în evoluția democratică a societății românești, care aplică principiile profesionalismului, corectitudinii și respectării legii.
A.M.
