Vaporul Serviciului Maritim Român (SMR), Regele Carol I, a sosit în primele zile ale lunii iulie 1925, având la bordul său rămășițele a nouă eroi din Primul Război Mondial, soldați români decedați în toamna anului 1917 într-un lagăr de prizonieri din Turcia. Timp de șapte ani, osemintele militarilor au fost inhumate în cimitirul ortodox din Șimla, lângă Constantinopol.
Numele celor nouă au fost descoperite: Filip Gheorghe, Romanic Dacalin, Radu Pagon, Roșiacu Ion, Serisieu Ion, Constantin Anachi, Grigore Teodosiu, Alexandru Topopin și Cristea Gheorghe. La momentul aducerii rămășițelor nu se știa încă gradul fiecărui erou și regimentul din care făcuse parte, autoritățile militare române urmând să declanșeze ulterior o anchetă în acest sens. Pe data de 3 iulie 1925 a avut loc ceremonia de reînhumare a celor nouă.
La ora 10.00, la bordul vasului ancorat în fața sediului SMR a fost oficiat un serviciu religios, în prezența oficialităților militare și civile. Onorurile au fost date de către un batalion din Regimentul 34 Infanterie cu drapel, un escadron din Regimentul 9 Călărași, o baterie a Regimentului 13 artilerie și o companie din Divizia de Mare. Cele nouă sicrie au fost ridicate de soldați și puse pe afete de tun, ornate cu flori.
Au urmat apoi noi onoruri și o rugăciune. Cortegiul a parcurs străzile Portului, Dimitrie A. Sturdza, Carol, Ștefan cel Mare, Eternității, până la Cimitirul Eroilor. Aici a fost oficiat un nou serviciu religios, după care colonelul Brătoianu a luat cuvântul vorbind despre eroismul soldatului român. Ultimele momente ale ceremoniei au fost inhumarea sicrielor în nouă gropi distincte, intonarea Imnului Regal și tragerea unor salve de tun.
În ziua de 3 iulie 1924, în gara stațiunii Mamaia s-a consumat un scandal de amploare, doi angajați ai CFR-ului, șeful “trenului de plăcere” și mecanicul de locomotivă fiind la un pas de a fi linșați de către călători.
Era seară iar vilegiaturiștii care petrecuseră toată ziua la băi se pregăteau să plece cu ultima cursă la cazările lor din orașul Constanța. Cei doi CFR-iști erau “cu chef”, având la activ câteva pahare de alcool deja băute. Din acest motiv au reușit să facă manevre ce au condus la stricarea motorului locomotivei. Era deja ora 9 seara și nervii pasagerilor erau întinși la maxim.
Observând starea în care se aflau cei doi angajați, vilegiaturiștii s-au năpustit asupra lor, nu doar cu reproșuri și injurii, ci și cu mâinile ridicate, deciși să le aplice pedepse meritate pentru neglijența lor. Ziarele vremii au relatat că cei doi feroviari au fost chiar la un pas de a fi linșați de mulțimea furioasă. A fost nevoie de intervenția celor din serviciul Băilor Mamaia ca o nenorocire să nu producă. Au sosit alți angajați ai CFR-ului, motorul a fost reparat și trenul a plecat, în sfârșit, din gara Mamaia.
A ajuns însă doar până la halta Tataia, unde pasagerii au fost invitați să coboare, recomandându-li-se să meargă pe jos până în Orașul Vechi, unde cei mai mulți dintre ei erau cazați. Cazul a făcut vâlvă, CFR-ul a primit numeroase plângeri și apoi a dechis o anchetă pentru a stabili detaliile acestui scandalos episod.
În aceeași zi de 3 iulie 1924 ziarul Dacia a scris despre „Senzaționalul furt din trenul București – Constanța”, încheiat cu o pagubă de 60.000 de lei. Gazetarii au relatat că, la ceas târziu de seară, comerciantul Landau Wolf, din Galați, se afla pe culoarul vagonului de clasa I, când a simțit că un tovarăș de drum îi scotocește prin buzunare. Un domn elegant îmbrăcat, care ținea în mână un pardesiu, încerca să îi sustragă portmoneul. Deși Wolf a realizat ce se întâmplă, hoțul și-a îndeplinit misiunea, l-a îmbrâncit pe gălățean și a fugit pe culoar, având asupra sa portmoneul sustras, în care se aflau suma de 60.000 de lei și trei piese din aur. Victima a început să strige și să ceară ajutorul celorlalți călători. Realizând că nu are nicio scăpare, hoțul a deschis ușa vagonului și a sărit afară. În mod miraculos, a scăpat cu viață și dus a fost. Poliția a deschis o anchetă încercând să îl identifice în baza semnalmentelor oferite de victimă și de ceilalți călători.
Pe 4 iulie 1925 ziarul Dacia a publicat pe prima pagină anunțul “Orașul fără apă”, din care cităm în continuare: “De mai bine de o săptămână, orașul nostru e lipsit de apă grație defectării conductei, la Medgidia. Sacagii au urcat prețul unei sacale la 160 de lei iar în parcul căilor ferate apa se vinde cu 5 lei găleata”.
Reclama zilei – Instalat pe Bulevardul Ferdinand, vis-a-vis de Comandamentul Diviziei a 9-a CIRCUL CRATEJL oferă Mari Reprezentații de Deschidere, joi 3 iulie, vineri 4, sâmbătă 5 și duminică 6 iulie. Artiști de prim rang. Dresuri de cai, câini, maimuțe, cămile, capre, etc. Program bogat și interesant. Începutul la ora 9 fix. Duminica și de Sărbători – câte două reprezentații. (1924)
L.M.
