În apropierea lacului Sinoe se află astăzi vestigiile Cetății Histria, oraș întemeiat de coloniști greci veniți din Milet. Timp de secole, Histria a fost un important centru al lumii grecești, în care comerțul și schimburile cu populațiile din ținuturile de la Dunăre i-au adus prosperitate. Templele, zidurile, străzile și numeroasele piese arheologice descoperite aici vorbesc despre perioadele de înflorire, dar și despre vremurile de restriște care, în cele din urmă, au dus la stingerea orașului.
În 1914, istoricul și arheologul Vasile Pârvan (1882–1927) a început cercetările arheologice sistematice de la Histria. Prin munca sa, istoria cetății a fost readusă la lumină, iar vestigiile descoperite au oferit noi informații despre trecutul orașului. După moartea sa, cercetările au fost continuate de Scarlat Lambrino (1891–1964), istoric, arheolog și epigrafist, care a contribuit la cercetarea și valorificarea patrimoniului cetății.
În anul 1931, Lambrino publica volumul „Cetatea Histria. Notiță istorică și descriptivă cu prilejul expoziției Cetății Histria de la Academia Română, martie 1931”, o prezentare accesibilă care s-a dorit a fi un demers de popularizare a patrimoniului arheologic, menit să apropie publicul de istoria orașului antic. Redăm, în rândurile următoare, fragmente din această lucrare, în care sunt descrise câteva etape importante din evoluția urbei.
„În vechime regiunea aceasta nu se înfățișa tot așa. Marea înainta până departe în interior și lacul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de mare, depunându-se rând pe rând în cursul vremii, au alcătuit ostrovul Chituc care desparte astăzi lacul de Marea Neagră. Când însă cei dintâi navigatori greci au venit în această regiune din Magrea Egee, pe corăbiile lor încovăiate, ei au găsit o insulă situată la vreo doi kilometri departe de țărmul Dobrogei. Cele două platouri, legate printr-o limbă de pământ, se ridicau singuratice în mijlocul apelor mării. Navigatorii veneau din orașul Milet care era așezat pe coasta Asiciei Mici, la gura fluviului Meandru.
În regiunea noastră navigatorii milesieni au găsit o insulă destul de întinsă – vreo 80 de hectare, nu departe de uscat și aproape de gurile Dunării. Pământul bogat al Dobrogei le punea la îndemână grâu din belșug, iar regiunea gurilor Dunării era ca și astăzi bogată în pește. De altă parte, urcându-se în sus pe fluviu ei puteau face comerț cu populațiile de pe maluri. Așa a luat naștere Histria. Întemeierea ei s-a întâmplat pe la anul 656 a.Ch., pe cât își aduceau aminte scriitorii vechi. (…)
Astfel, până în pragul secolului al V-lea, histrienii pot să se dezvolte în împrejurimi prielnice. Corăbiile lor urcă pe Dunăre și pe afluenții ei până în munții Munteiei și ai Moldovei. Cu mărfurile lor ajung chiar pe platoul Transilvaniei. Ei duc produse din miazăzi, vin și untdelemn, pe care le dau localnicilor în schimbul grânelor, al aurului și al celorlalte produse. În felul acesta civilizația grecească pătrunde până adânc în Carpați.
În secolele al V-lea și al IV-lea Histria ia un și mai mare avânt. Orașul se împodobește cu temple de marmură adusă din Marea Egee, care iau locul celor construite din material mai slab. Așa s-a găsit o frumoasă friză de marmură albă care împodobea, pe cât se pare, baza statuii de cult din templul cel nou, clădit către sfârșitul secolului al V-lea, al lui Apollon Ietros. „Apollo Vindecătorul”, divinitatea ocrotitoare a orașului, cu care coloniștii greci veniseră din patria lor, Miletul.
Pe fragmentul care ni s-a păstrat sunt reprezentați în relief la mijloc zeul ocrotitor al orașului, la stânga tatăl său, Zeus, iar la dreapta sa sora sa Artemis.
La începutul secolului al IV-lea, statul histrian începe să bată monedă proprie de argint, care poartă pe o față capetele a doi tineri lipite unul de altul și pe cealaltă vulturul de mare, pasărea simbolică a orașului, ținând în gheare un delfin. Tot atunci se clădește un alt templu mai mare de marmură divinității ocrotitoare care veghează la liniștea și prosperitatea Histriei. Ni s-a păstrat un bloc mare din architrava care stătea sub streașina clădirii, purtând pe el numele celor care, din averea lor, au adus acest dar zeului”.
În prezent, Complexul Muzeal Histria, aflat în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, poate fi vizitat zilnic în intervalul orar 9:00–19:00.
Reclama zilei: „Doamnelor❗ Cultivați-vă tenul numai cu produsele fabricii de parfumerie „Morel”. Pudrele, fardurile și rouge-urile cu marca „Morel” sunt neîntrecute. Pasta de dinți „Morel” curăță și albește dinții. De vânzare pretutindeni și la Drogheria Petre Tanașoca reprezentant D. Mungiuri, str. Costache Negri 3 – Constanța” (Dacia, 1930)
L.I.B.
