Luna mai are multiple semnificații în istoria României și a Europei. Momentele majore care au marcat istoria modernă a țării noastre, precum cucerirea Independenței, integrarea Dobrogei în granițele statului român sau adoptarea primei Constituții a țării – una dintre cele mai moderne din Europa acelor vremuri – , se leagă indisolubil de monarhie și au însemnat o perioadă de stabilitate politică, creștere economică și dezvoltare a educației și culturii.
Carol I a intuit de timpuriu rolul strategic al Dobrogei și, în primul rând, al Constanței ca poartă spre mare, element vital pentru dezvoltarea economică a unui stat. De altfel, familia regală a început să viziteze tot mai des Dobrogea, construindu-și o reședință regală la Constanța, apoi Cuibul Reginei din port și Palatul Regal din tânăra stațiune Mamaia. Poate că pe masa uneia dintre aceste reședințe se regăsea și vasul de cristal pe care vi-l prezentăm luna aceasta.
Este vorba despre un vas – centru de masă – realizat din cristal transparent, de formă alungită și cu extremitățile rotunjite, având dimensiuni destul de generoase: 66cm x 16,5cm x 17,5cm.
Piesa, care servea probabil drept fructieră sau obiect decorativ, este bogat ornamentată, având pe toată lungimea sa reprezentarea acvilei bicefale cu aripile deschise. Vulturul este încadrat de motive vegetale. La capetele rotunjite ale fructierei regăsim, dispus simetric, simbolul „fleur de lys” – floarea de crin stilizată. Între cele două capete ale acvilei apare o coroană, și aceasta stilizată, cu 3 fleuroni (ornamente în formă de floare sau frunză stilizată), purtând deasupra o cruce. Întregul decor este realizat în relief, din cristal mat, contrastând delicat cu transparența vasului și punând în valoare simbolurile alese.
Floarea de crin a simbolizat de-a lungul istoriei puritatea, fertilitatea și noblețea, iar iconografia creștină medievală a asociat-o Fecioarei Maria. Din perspectivă heraldică, fleur-de-lys apare încă din secolul al XII-lea, devenind în timpul domniei lui Ludovic al VII-lea simbol al monarhiei franceze. A fost, de asemenea, una dintre florile preferate ale Reginei Maria, care a inclus-o frecvent în picturile sale, în vestimentație, piese de mobilier sau obiecte de artă decorativă.
Acvila bicefală este asociată, la rândul său, ideilor de putere imperială și autoritate, fiind simbolul ultimilor împărați bizantini. În heraldica medievală și modernă, aceasta a
fost preluată de numeroase state și dinastii europene. Regăsim acest simbol al suveranității și în Țara Românească, pe stema Cantacuzinilor.
Obiectul prezentat a intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în anii ’70, prin transfer de la Teatrul Liric, unde figura ca făcând parte din „colecția regală”. Piesa datează, cel mai probabil, de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, și impresionează prin decorul elegant, care integrează însemne specifice regalității și reflectă, astfel, caracterul său ceremonial și rafinamentul epocii.
Exponatul lunii mai 2026 poate fi admirat în format fizic la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța, începând de miercuri, 13 mai 2026.
Bibliografie:
Mircea Hortopan (coord.), Artă și ceremonial la mesele regale, Muzeul Național Peleș, 2014.
Curator: Andreea Andrei, muzeograf
L.M.
