Ministerul Culturii „sparge“ monopolul Centrului de Scafandri Constanța privind autorizarea lucrărilor subacvatice

 
Pe site-ul Ministerului Culturii a fost publicat pentru dezbatere publică „proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor privind măsurile specifice de cercetare arheologică a patrimoniului cultural subacvatic“, aceasta încheindu-se pe 7 februarie. Prin acest proiect se urmărește ieșirea de sub „patronajul“ MAPN prin Centrul de Scafandri care autoriza orice activitate subacvatică.

În domeniu arheologiei subacvatice însemna că nu sunt recunoscute brevetele internaționale, iar lucrările de cercetare sau chiar de fotografiere se execută doar prin firme autorizate de Centrul de Scafandri.  

Prin Legea nr. 99/2007 a fost acceptată de România Convenţia asupra protecţiei patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris la 2 noiembrie 2001. Obiectivul Convenţiei este acela de a asigura şi a îmbunătăţi protecţia patrimoniului cultural subacvatic.

România nu are însă o legislație concretă privind acest domeniu, iar acest proiect vine să lămurească problema.

„Sunt normative ale Ministerului Culturii, care reglementează cine se ocupă de cercetarea, diagnosticarea patrimoniului național cultural submers, în apele teritoriale românești. Cuprinde elemente de protecție a patrimoniului. Este un act care, din punctul nostru de vedere, reglementează strict, cine se ocupă de așa ceva. Cine face cercetarea, cine face scufundarea, analiza ș.a.m.d. Practic reglementează această situație“, a precizat Cătălin Dobrinescu, cercetător științific III, șef birou arheologie subacvatică MINAC.

În proiectul Ministerului Culturii se urmăreşte reglementarea unor aspecte referitoare la:

a) măsurile specifice de cercetare arheologică a patrimoniului cultural subacvatic cu detalierea etapelor şi a metodelor de cercetare arheologică;

b) necesitatea ca personalul atestat şi înregistrat în în Registrul arheologilor din România care desfăşoară cercetarea arheologică să deţină un brevet recreațional internațional de scufundare și să fi absolvit cursuri de scurtă durată în domeniul arheologiei subacvatice la un centru sau institut care activează în domeniul arheologiei subacvatice și funcționează sub auspiciile UNESCO, având în vedere faptul că cercetarea arheologică subacvatică implică folosirea de metode ştiinţifice specifice şi utilizarea de tehnici şi de materiale adecvate;

c) prevederile minime pe care trebuie să le conţină proiectul care se depune pentru eliberarea autorizaţiei de cercetare arheologică şi a raportului de cercetare arheologică subacvatică.

România are în prezent patru arheologi subacvatici atestați UNESCO, dintre care trei sunt la Muzeul de Istorie Națională, unul dintre aceștia fiind Cătălin Dobrinescu.

„Pentru noi ca arheologi specialiști reglementează foarte strict cine face, cum face, autoritatea care îți acordă dreptul de a face. Scufundările de agrement nu deranjează. Aceste scufundări de agrement, reprezintă o zonă ce trebuie exploatată în România. Este un turism de nișă“ a subliniat Cătălin Dobrinescu.

Potrivit acestuia, UNESCO a decis ca trebuie sa existe o modalitate ca certătorii din domeniul arheologiei subacvatice să se poată mișca dintr-o țară în alta, să nu fie blocați de legislația unei anumite țări. Astfel, pentru arheologia subacvatică s-a acreditat ideea ca specialiștii să activeze în baza atestării în domeniul scufundărilor recreative.

„Sper că și la noi în țară se vor aplica, mai ales că suntem în Uniunea Europeană. Trebuie să armonizăm lucrurile. E nevoie de anumita libertate în acest domeniu și nu poate fi prinsă în niște rigori de atestare de tip militar. Am lucrat cu profesori mari din domeniu, trecuți de 70 de ani, iar recreaționalul îți permite. Sunt oameni cu dizabilități în domeniu. Trebuiesc armonizate aceste lucruri. Suntem instituții ale aceluiași stat“ a mai precizat Cătălin Dobrinescu.

Acum, pe baza  propunerilor și observațiilor primite se va definitiva proiectul și va fi trimis mai departe pentru a fi votat. 

Cătălin SCHIPOR