Miniştrii transporturilor din opt ţări membre UE, între care şi România, au discutat luni despre eforturile lor de a determina o modificare a limitelor propuse de Uniunea Europeană pentru emisiile vehiculelor în cadrul normelor Euro 7, relatează Reuters, citată de Agerpres.
În afară de România, această iniţiativă este sprijinită de Republica Cehă, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Ungaria şi Slovacia. Propunerea de reglementare legislativă numită Euro 7, pe care ţările UE şi europarlamentarii vor începe să o negocieze în acest an, ar înăspri limitele pentru emisiile poluante, dăunătoare pentru sănătate, inclusiv oxizii de azot. UE spune că beneficiile pentru sănătate ar fi mult mai mari decât costurile. Însă aceste ţări se opun normelor propuse, despre care spun că sunt împovărătoare pentru industrie. Cele mai multe dintre ele au sectoare mari de producţie auto, notează Reuters.
Un oficial al UE a declarat că miniştrii au discutat luni despre termenele „nerealiste” ale legislaţiei şi despre problemele legate de echipamentele de aplicare a acesteia.
„Efortul nostru este, în domeniul Euro 7, de a face aceste condiţii cu adevărat realiste, de a le face realizabile”, a declarat ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, într-un interviu telefonic pentru Reuters acordat după reuniunea de la Strasbourg, pe care el a convocat-o. Cehia spune că ţările pe care le-a reunit au rezerve în ceea ce priveşte perioada de adoptare a normelor Euro 7, pe care o consideră prea scurtă. Comisia a propus ca Euro 7 să intre în vigoare la jumătatea anului 2025 pentru autoturisme.
Cehia propune o perioadă de patru ani pentru intrarea în vigoare a normei, împreună cu unele modificări tehnice, pentru a da timp industriei să se pregătească şi să stimuleze măsurile tehnologice.
„Dacă suntem cu adevărat serioşi în încercarea de a aduce Europa la o mai mare neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon, cred că acest lucru înseamnă cu adevărat introducerea unor măsuri realiste din punct de vedere tehnologic”, a declarat Kupka. Cele opt ţări au discutat, de asemenea, despre o dispută separată privind termenul-limită al blocului european – 2035 – impus pentru eliminarea treptată a maşinilor care emit CO2, ceea ce ar face efectiv imposibilă vânzarea de maşini noi cu motoare cu combustie după 2035. Legislaţia privind emisiile de dioxid de carbon, principalul instrument al UE pentru a accelera trecerea Europei la vehiculele electrice, a fost suspendată luna aceasta după o împotrivire de ultim moment din partea Germaniei. Acest lucru a surprins factorii de decizie politică de la Bruxelles şi din alte state membre, deoarece ţările UE şi Parlamentul European ajunseseră deja la un acord asupra legii, anul trecut.
Germania, susţinută de ţări precum Italia şi Republica Cehă, doreşte asigurări mai clare că maşinile noi cu motoare cu combustie internă vor putea fi vândute şi după 2035, dacă vor funcţiona cu combustibili cu emisii neutre de CO2. Alte ţări au şi alte rezerve. Polonia, de exemplu, a declarat că opoziţia sa este „mult mai largă” şi nu se referă doar la tipurile de combustibili care pot fi utilizaţi după 2035. Varşovia consideră că propunerea ar face ca motoarele cu combustie să fie mai scumpe pentru consumatori. UE susţine că data de 2035 este crucială, deoarece durata medie de viaţă a maşinilor noi este de 15 ani, astfel încât o interdicţie ulterioară ar împiedica UE să mai atingă un nivel net de emisii zero până în 2050, o etapă globală despre care oamenii de ştiinţă spun că ar evita schimbările climatice dezastruoase.
Transporturile reprezintă aproximativ un sfert din emisiile UE. Şi industria auto europeană face lobby pentru a slăbi legislaţia UE. Directorul general al Porsche, Oliver Blume, a declarat luni că, în opinia sa, Berlinul „face paşii corespunzători” pentru a se asigura că după 2035 se pot folosi combustibili ecologici în maşinile noi cu motoare cu combustie.
P.I.
