Ministrul Muncii spune că are soluția prin care poate stopa munca la negru în România. Florin Manole spune că știe și de ce unii afaceriști apelează la această soluție care e ilegală.
În urma unui control făcut în București, din 70 de angajați ai unei firme, 17 lucrau fără forme legale, spune ministrul Muncii, Florin Manole. Acesta consideră munca fără forme legale un „fenomen destul de extins”.
Manole a dat exemplul ultimului control individual făcut de Inspecția Muncii în București
„Din aproape 70 (…) de oameni care lucrau acolo, 17 erau fără forme legale. E un număr extrem de mare și în măsura în care acest procent, mai mult sau mai puțin, se regăsește și în alte părți și pe alte șantiere sau în alte domenii, avem, se pare, de a face cu un fenomen destul de extins. Pentru contracararea lui am făcut o creștere a intensității controlelor”, a spus, luni, ministrul Florin Manole, într-o conferință de presă.
Manole a explicat că a modificat legislația pentru a dota cu body cam-uri inspectorii de muncă, pentru eliminarea oricăror presiuni sau forme de corupție, dar și pentru mai multă eficiență și pentru protecția inspectorilor de muncă, deoarece „există industrii unde controalele înseamnă o experiență destul de aspră și de contondentă și inspectorul de muncă e și el un angajat care are drepturi, inclusiv dreptul a avea o muncă decentă”.
„Este important însă să spunem și că în legătură cu înțelegerea și contracararea mai eficientă a acestui fenomen nu trebuie să ignorăm, ba din contră, companiile private. Pentru că acele companii private oneste, care nu folosesc muncă la negru și care sunt și ele afectate de concurența neloială a celor care folosesc muncă la negru, trebuie și pot fi parteneri foarte importanți pentru Ministerul Muncii și pentru Inspecția Muncii. Și am avut discuții cu organizații ale unor industrii mai afectate de munca la negru, avem idei de la ei, o să avem proiecte inspirate de discuția cu partenerii sociali și cred că o să fim mai eficienți”, a mai spus Florin Manole.
Manole precizat că știe că nivelul „împovărător” al recuperării unor credite restante este uneori un motiv de muncă la negru
„Pentru că oamenii care sunt datori din motive de credite pe care nu le-au putut duce, indiferent de cauza acestei situații, sunt oameni captivi pentru că dacă iau un salariu pe carte de muncă, dacă iau un salariu oficial, pierd în primul moment un cuantum important din acel salariu. Sigur că înțeleg nevoia de recuperare a unor credite, sigur că înțeleg responsabilitatea pe care trebuie să o avem cu toții atunci când angajăm niște cheltuieli și suntem adulți, înțelegem toți asta. Dar așa ceva trebuie să se facă în interesul tuturor părților, astfel încât nici angajatul să nu simtă că lucrează degeaba până la rambursarea unui credit. Pentru că nu poți să muncești fără să ai venituri. Ăsta este doar un exemplu de cum munca la negru trebuie privită, și fenomenul ăsta trebuie privit mai complex decât cu controle și cu înțelegerea fenomenului și cu înțelegerea implicațiilor fenomenului. Faptul că avem munca la negru atât de crescută, în București este vorba în general de oameni care vin din jurul Bucureștiului, din sate mici, din sate fără oportunități, din zone economice mai puțin dezvoltate. Ne arată că toată teoria aia, că oamenii de la sate din România nu vor să muncească și că unii oameni sunt leneși în această țară, nu este bazată pe ceva concret. Oamenii vor să muncească, doar că oamenii au nevoie de stimulente pentru a lucra, de o plată decentă și au nevoie să se ruleze cât mai puțin în spațiu public discursul despre vino la muncă, noi pregătim niște concedieri. Nu e posibil așa ceva”, a conchis Manole, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
