În România, legislația privind moștenirea între soți este clar definită pentru a asigura o tranziție cât mai simplă și fără complicații în cazul decesului unuia dintre soți.
Indiferent de vârstă, fiecare cuplu ar trebui să fie informat despre cum funcționează moștenirea pentru a putea lua măsurile necesare pentru protejarea intereselor lor și ale urmașilor.
Drepturile soțului supraviețuitor
Moștenirea legală
În conformitate cu Codul civil român, soțul supraviețuitor este considerat unul dintre moștenitorii legali. Acesta are dreptul la o parte din moștenire, împreună cu ceilalți moștenitori legali (de exemplu, copiii). Ponderea exactă a moștenirii care revine soțului supraviețuitor depinde de existența și numărul celorlalți moștenitori.
- Dacă decedatul nu are descendenți (copii, nepoți etc.), dar are părinți în viață, soțul supraviețuitor primește jumătate din moștenire, cealaltă jumătate revenind părinților.
- Dacă decedatul are copii, soțul supraviețuitor primește un sfert din moștenire, iar restul se împarte între copii.
- Dacă decedatul nu are descendenți și nici părinți în viață, dar are frați sau surori, soțul supraviețuitor primește două treimi din moștenire, iar restul se împarte între frați și surori.
Dreptul de uzufruct
Soțul supraviețuitor are, de asemenea, dreptul de uzufruct viager asupra unei părți din moștenire. Acest drept îi permite să folosească și să beneficieze de bunurile moștenite, fără a le deține în mod propriu. De obicei, acest drept se aplică asupra locuinței în care a locuit cu decedatul și asupra mobilei și obiectelor de uz casnic.
Dreptul la o cotă disponibilă
Pe lângă drepturile de moștenire legală și uzufruct, soțul supraviețuitor poate beneficia și de o cotă disponibilă din moștenire, în cazul în care decedatul a dispus de bunurile sale prin testament. Aceasta cotă poate fi ajustată în funcție de dorințele exprimate în testament, scrie playtech.ro
Obligațiile soțului supraviețuitor
Acceptarea succesiunii
Pentru a beneficia de drepturile de moștenire, soțul supraviețuitor trebuie să accepte succesiunea. Acesta are la dispoziție un termen de un an de la data decesului pentru a face acest lucru. În caz contrar, se consideră că a renunțat la moștenire. Acceptarea poate fi expresă (printr-o declarație notarială) sau tacită (prin acțiuni care denotă acceptarea, cum ar fi administrarea bunurilor moștenite).
Plata datoriilor succesiunii
Soțul supraviețuitor este responsabil, împreună cu ceilalți moștenitori, pentru plata datoriilor succesiunii. Acest lucru înseamnă că, dacă decedatul avea datorii, acestea trebuie plătite din bunurile moștenite înainte de împărțirea efectivă a moștenirii.
L.M.
