Motivarea deciziei ÎCCJ privind pensiile magistraților arată că noua lege nu doar că „încalcă independența justiției”, dar și „elimină de facto pensia de serviciu” pentru judecători și procurori.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat vineri, 5 decembrie, Secțiile Unite ale instanței supreme, care au decis în unanimitate, cu 102 voturi din 102 judecători prezenți, sesizarea Curții Constituționale cu privire la noul proiect de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, invocând încălcarea mai multor articole din Constituție.
Secțiile Unite consideră că actul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, contravine standardelor internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor anterioare ale Curții Constituționale; în plus, legea utilizează termeni ambigui, lipsind de claritate și previzibilitate.
„Guvernul s-a folosit de jaloanele din PNRR ca să justifice modificările”
Judecătorii subliniază că urgența invocată de Guvern pentru adoptarea legii nu a fost demonstrată, fiind construită pe o realitate contrafactuală, întrucât invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR ar fi scoasă din context și neconformă cu documentele Comisiei Europene, care se refereau inițial la supraimpozitare, nu la modalitatea de pensionare.
De asemenea, invocarea motivelor economice nu a fost justificată de Executiv prin date clare privind impactul bugetar imediat. Din perspectiva clarității legislative, legea încalcă obligațiile constituționale de previzibilitate, utilizând termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți, creând neclaritate și imprevizibilitate.
Legea afectează principiul securității raporturilor juridice
Referitor la impactul asupra magistraților, ÎCCJ arată că legea afectează principiul securității raporturilor juridice, producând modificări abrupte, astfel încât, prin eșalonarea vârstei și vechimii, se estimează că 66% dintre magistrații în funcție vor avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 60-65 de ani.
Cel mai dur argument vizează discriminarea evidentă și nejustificată dintre categoriile de pensii de serviciu, magistrații fiind net defavorizați deși au statut constituțional garantat: în timp ce pentru majoritatea categoriilor standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați acesta este mult inferior, iar plafonarea este drastică, limitată la 70% din net, comparativ cu limitările mult superioare (de la 80% în sus) valabile pentru alte categorii.
În concluzie, judecătorii arată că această discriminare este nejustificată și că efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu.
D.A.
