Magistrații constănțeni au decis miercuri, 17 decembrie, înlocuirea măsurii arestului preventiv în ceea ce-l privește pe Bogdan Drugă, descris de procurori ca liderul grupării infracționale din Km 4-5. Acesta a fost plasat în arest la domiciliu, dar decizia încă nu este definitivă.
Procurorii au cerut prelungirea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă 30 de zile, începând cu data de 20.12.2025 şi până la data de 18.01.2026, inclusiv, faţă de inculpații: Bogdan Drugă, Constantin-Virgil Pase, Virgil Pase zis „Vira”, Robert-Ionuț Gheorghe zis „blondu”, Adrian Gabriel Mangu, Florin-Marian Ștefan zis „calu”, Eduard George Stoian zis „Edi”, Niky-Alin Popescu, Adina-Cristina Geangu, Daniel Bădrăgan, Victor Manea zis „mânuță”, Engin Rustem.
De asemenea, a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă 30 de zile, începând cu data de 21.12.2025 şi până la data de 19.01.2026, inclusiv, faţă de inculpatul: Niculae Stănică şi prelungirea măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, perioada 26.12.2025 – 24.01.2026, faţă de inculpatul Roberto Costinel Gurei, zis ”Roby”.
Judecătorii au admis propunerea, în afară de cazul lui Bogdan Drugă, pe care l-a plasat în arest la domiciliu. În arest la domiciliu a fost plasată și Adina Cristina Geangu, dar și Engim Rustem.
Motivarea judecătorilor cu privire la inculpaţii Drugă, Geangu şi Rustem
Analizând actele de la dosarul cauzei prin prisma dispoziţiilor legale interne şi internaţionale care reglementează arestarea preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că în cauză există probe/ indicii temeinice, care conduc la presupunerea rezonabilă că presupusele fapte pentru care s-a început urmărirea penală au fost săvârşite de către inculpaţii Drugă, Geangu şi Rustem, existând suspiciunea rezonabilă că aceştia ar fi săvârşit faptele ce li se impută, iar pedepsele prevăzută de lege pentru aceste infracţiuni, sunt de 5 ani sau mai mari.
Însă, au precizat că pericolul pe care inculpaţii Drugă Bogdan, Geangu Adina-Cristina şi Rustem Engin îl prezintă pentru societate poate fi definit ca fiind mai mult sau mai puţin apropiată de a realiza o acţiune socialmente dăunătoare, care constituie o infracţiune.
”Ori, la stabilirea pericolului public se pot avea în vedere atât date ce sunt legate de persoana inculpaţilor, faţă de modalitatea şi circumstanţele de săvârşire a faptelor, astfel cum au fost descrise propunerea formulată de unitatea de parchet, de circumstanţele personale ale fiecăruia dintre inculpaţii Drugă Bogdan, Geangu Adina-Cristina şi Rustem Engin, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că măsura arestului la domiciliu este suficientă şi prin prisma măsurilor şi obligaţiilor ce urmează a fi impuse în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, pentru a nu fi împiedicată buna desfăşurare a procesului penal, pentru a-i împiedica pe aceştia să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată ori pentru a preveni săvârşirea altor infracţiuni.
Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu a putut identifica, la acest moment procesual, existenţa unei stări de pericol concret pentru ordinea publică, care să poată fi înlăturată numai prin privarea de libertate a inculpaţilor, prin plasarea lor în arest preventiv.
Ori, dacă prima condiţie – cea privind cuantumul pedepsei – este îndeplinită, cerinţa care se referă la pericolul concret pentru ordinea publică nu este aplicabilă la acest moment procesual. În cauză nu se poate identifica un pericol pentru ordinea publică, ci un pericol social aşa cum a fost stabilit în mod generic de legiuitor, însă acesta nu este suficient pentru a se justifica o măsură gravă, privativă de libertate. Astfel, pentru a se susţine că este vorba de un pericol public care să justifice luarea măsurii arestării preventive nu este suficient să se afirme acest lucru, mai trebuie sa se demonstreze ca o întreaga colectivitate este pusă în primejdie efectivă dacă făptuitorul este lăsat în stare de libertate”, potrivit motivării.
Referitor la reacţiile negative din cadrul comunităţii, magistrații au precizat că se consideră că cetăţenii care au aflat despre faptele inculpaţilor Drugă, Geangu şi Rustem şi au perceput că o astfel de atitudine este de natură a perturba legalitatea şi ordinea publică, în acelaşi timp, au luat la cunoştinţă şi despre conduita promptă a organelor de urmărire penală într-o astfel de situaţie şi despre măsurile procesuale luate cu celeritate, de natură a spori încrederea în instituţiile menite să ocrotească legalitatea într-un stat de drept, activităţi care de asemenea diminuează în mod evident temerea publică referitoare la comportamentul viitor al inculpaţilor ori al altor destinatari similari ai legii penale.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi reaminteşte că, potrivit alin. 3 al art. 202 C. proc. pen., orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, ori, în cauză se constată că măsura arestării preventive, cea mai severă dintre măsurile preventive, nu mai îndeplineşte, pentru cei trei inculpați în acest moment procesual condiţia necesităţii pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, fiind excesivă în raport cu circumstanţele cauzei.
”În seama inculpaţilor Drugă Bogdan, Geangu Adina-Cristina şi Rustem Engin nu există cele două situații de excepție când măsura arestului la domiciliu nu poate fi dispusă, situații care corespund unor condiții negative (art. 218 alin. 3 c.proc.pen.):
- a) nu există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi
- b) nu au fost anterior condamnaţi definitiv pentru infracţiunea de evadare; astfel că pentru a se evita ca aceştia să aibă o atitudine necorespunzătoare pe parcursul următoarelor faze procesuale, pentru a nu se sustrage chemărilor dispuse pentru conturarea circumstanţelor speţei, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se impune instituirea unui control strict în ceea ce îi priveşte pe cei trei inculpaţi, în condiţiile prevăzute de art. 218 C.proc.pen.
”Această măsură preventivă, corelată cu obligaţiile legale şi cele ce urmează a se stabili de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, apare ca fiind suficientă pentru a asigura prezentarea inculpaţilor Drugă Bogdan, Geangu Adina-Cristina şi Rustem Engin pentru audieri, celeritatea efectuării urmăririi penale, buna desfăşurare a procesului penal şi, în egală măsură, prevenirea comiterii unor alte infracţiuni de către aceştia.
De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere circumstanţele personale ale inculpaţilor, respectiv faptul că aceştia nu au antecedente penale”, au mai spus judecătorii.
Despre Drugă
În ceea ce-l privește pe Bogdan Drugă, judecătorul de drepturi și libertăți, în acord cu apărările formulate de inculpat prin apărători, a avut în vedere faptul că s-a reţinut în sarcina inculpatului săvârşirea a două infracţiuni de camătă, în concurs, deşi tipicitatea acestei infracţiuni presupune probarea efectivă a pluralităţii actelor necesare pentru a ajunge la consumare, nefiind suficientă simpla probare a caracterului de îndeletnicire. Astfel, se remarcă faptul că, din condiţia ataşată elementului material, respectiv aceea că darea de bani să se realizeze ca îndeletnicire – aspecte care nu sunt clarificate de probele administrate până în prezent, rezultă cerinţa repetabilităţii actului ceea ce înseamnă că pentru a intra sub incidenţa legii penale este necesar un număr suficient de acte din care să rezulte obişnuinţa.
Prin urmare, având în vedere natura infracţiunii de camătă, respectiv aceea de infracţiune de obicei, consumarea acesteia va fi condiţionată de probarea tuturor actelor de executare similare care, analizate separat, nu au caracter infracţional, dar care împreună demonstrează caracterul de obişnuinţă.
Refertor la infracţinea de spălare de bani, se reţine timpul scurs de la data comiterii acesteia, respectiv 28.07.2023 până în prezent.
Geangu și Rustem
În ceea ce o priveşte pe inculpata Adina Cristina Geangu judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că pe lângă infracţiunea de constituire a unui grup infracţional orgnizat, care este reţinută faţă de toţi inculpaţii, în sarcina acesteia au fost reţinute alte două infracţiuni: complicitate la proxenetism şi spalare de bani, ambele comise într-un interval scurt de timp 24.05.2023 – 27.05.2023.
”Se reţine, totodată, că timpul scurs de la data comiterii ultimelor acte materiale aferente infracţiunilor susmenţionate, până în prezent este semnificativ, perioadă în care inculpata nu ar mai fi comis fapte de natură penală. Din acest motiv, judecătorul apreciază că pericolul social pe care îl reprezintă lăsarea inculpatei sub măsura arestului la domiciliu este redus.
Referitor la inculpatul Rustem Engin, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în sarcina acestuia, pe lângă infracţiunea de constituire a unui grup infracţional orgnizat, este reţinută doar infracţiunea de complicitate la proxenetism, (8 acte materiale) care ar fi fost comisă în perioada 28.11.2023-18.06.2024, iar timpul scurs de la data comiterii ultimului act material până în prezent diminuează pericolul social al faptei.
De altfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu a identificat niciun interes de anchetă care să impună prelungirea celei mai severe măsuri preventive faţă de inculpaţii Drugă Bogdan, Geangu Adina-Cristina şi Rustem Engin, mai ales că în principiu, probele care urmează a fi administrate în cauză nu pot fi infuenţate de inculpaţi, aceştia având de respectat o serie de obligaţii şi măsuri aferente măsurii arestului la domiciliu aşa cum vor fi dispuse în continuare”, potrivit motivării.
Iată circumstanţele personale ale inculpaţilor
– Inculpatul Pase Constantin-Virgil este cetăţean român, în vârstă de 41 de ani, fiind condamnat în trecut la pedeapsa amenzii penale.
– Inculpatul Gheorghe Robert Ionuț este cetăţean român, în vârstă de 28 de ani, fără antecedente penale
– inculpatul Mangu Adrian-Gabriel este cetăţean român, în vârstă de 31 de ani, cu antecedente penale
– inculpatul Ștefan Florin-Marian este cetăţean român, în vârstă de 45 de ani, cu antecedente penale
– inculpatul Stoian George-Eduard este cetăţean român, în vârstă de 25 de ani, fără antecedente penale
– inculpatul Gurei Costinel-Roberto este cetăţean român, în vârstă de 32 de ani, cu antecedente penale;
– inculpatul Popescu Niky-Alin este cetăţean român, în vârstă de 31 de ani, cu antecedente penale;
– inculpatul Stănică Niculae este cetăţean român, în vârstă de 50 de ani, cu antecedente penale;
– inculpatul Bădrăgan Daniel este cetăţean român, în vârstă de 50 de ani, cu antecedente penale;
– inculpatul Manea Victor este cetăţean român, în vârstă de 69 de ani, cu antecedente penale.
Liliana BELCIUG
