Odată cu ivirea zorilor din 19 februarie 2026, musulmanii din România și din întreaga lume au intrat în Postul Lunii Sfinte Ramazan, perioada în care, potrivit tradiției islamice, a fost revelat Sfântul Coran. În mesajul adresat credincioșilor, muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat, vorbește despre Ramazan nu doar ca despre un reper religios, ci ca despre un moment de reașezare morală într-o lume tensionată.
Pentru comunitatea musulmană din România, Ramazanul este „o ancoră identitară”, afirmă muftiul, amintind că musulmanii trăiesc de secole pe aceste meleaguri, în special în Dobrogea, contribuind la dezvoltarea regiunii și a statului român modern. În acest context, liderul religios subliniază că identitatea musulmană și cea românească nu se exclud, ci coexistă în mod firesc, într-un cadru constituțional și democratic.
Mesajul vine într-un moment geopolitic complicat, marcat de conflicte și polarizare. În opinia muftiului, Ramazanul devine, în astfel de vremuri, „un vector al echilibrului”, o perioadă care îi învață pe credincioși că forța nu înseamnă exces sau reacție impulsivă, ci cumpătare și discernământ. Islamul, așa cum a fost trăit de generațiile anterioare din România, este descris drept „un crez al măsurii, al demnității și al responsabilității”.
În plan social, Ramazanul este prezentat ca o lună a solidarității, într-o perioadă în care inegalitățile economice și presiunile sociale sunt tot mai vizibile. Fiecare gest de caritate, spune muftiul, capătă o semnificație aparte, devenind un act de echilibru într-o societate adesea fragmentată.
Mesajul se adresează tuturor categoriilor din comunitate: celor care țin postul cu rigoare, dar și celor care, din motive obiective sau personale, nu reușesc să îl respecte în totalitate. „Ramazanul nu este o etichetă, ci un drum”, transmite muftiul, subliniind că Islamul cultivă speranța și oferă mereu posibilitatea întoarcerii la credință.
Un accent aparte este pus pe tineri, invitați să găsească în post un exercițiu de răbdare și responsabilitate, într-o lume dominată de viteză și imagine. De asemenea, sunt invocate rolurile complementare ale bărbaților și femeilor în familie și comunitate, într-o viziune în care demnitatea este comună, iar responsabilitatea împărțită.
În plan internațional, muftiul evocă suferințele provocate de războaie și crize umanitare, îndemnând la rugăciune pentru pace, dar și la luciditate. „Pace fără dreptate nu există, iar dreptatea începe cu propria conduită”, subliniază acesta, atrăgând atenția asupra pericolului extremismului și al radicalizării.
În încheiere, liderul spiritual îi cheamă pe musulmanii din România, din Dobrogea până în marile centre urbane și în diaspora, la unitate, cumpătare și solidaritate. Ramazanul este descris ca un exercițiu de autocontrol: cine își stăpânește foamea și setea învață să își stăpânească mânia și orgoliul.
„Fie ca această lună să aducă liniște în casele noastre și puterea de a fi mai buni decât ieri”, transmite muftiul, încheind cu urările tradiționale: Ramazan binecuvântat, Oraza Qayîrlî bolsîn, Ramazan Ayımız mübarek olsun, Ramadan Kareem.
A.V.
