O nouă zi de negocieri în cadrul grupului de lucru guvernamental reunit la Palatul Cotroceni, sub coordonarea președintelui Nicușor Dan, s-a încheiat fără un acord asupra pachetului de măsuri fiscale ce ar urma să stea la baza programului viitorului executiv, potrivit Știri pe surse.
Discuțiile dintre reprezentanții PNL, PSD și USR au reliefat diferențe majore de viziune fiscal-bugetară, în ciuda presiunilor crescânde privind consolidarea bugetului de stat.
PNL propune cote fixe mai mari, dar fără studii de impact
Liberalii au avansat un pachet de propuneri care urmărește simplificarea fiscală prin cote unice mai mari: o creștere a impozitului pe dividende la 16% și a impozitului pe profit la 19%. În plus, PNL a propus instituirea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 2.500 de lei.
Măsurile sunt prezentate ca fiind ușor de administrat și cu potențial de creștere a veniturilor bugetare, ele nu sunt însoțite de studii de impact, fapt care a generat rezerve din partea USR și o opoziție clară din partea PSD.
Uniunea Salvați România a mers în direcția unei reforme fiscale de tip liberal-radical. Propunerile includ creșterea TVA-ului pentru sectorul HoReCa la 19%, revenind astfel la cota standard, și o majorare a cotei generale de TVA de la 19% la 21%, concomitent cu creșterea cotei reduse de la 9% la 12%.
Totodată, USR a propus listarea la bursă a marilor companii de stat și privatizarea unor active strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom. De asemenea, partidul a solicitat eliminarea facilității din Codul Fiscal care scutește de plata CAS și CASS contractele pe drepturi de autor în cazul celor care au și contract de muncă – propunere susținută de PNL.
PSD s-a opus ferm creșterii TVA, avertizând că o astfel de măsură ar frâna consumul și ar împinge economia spre recesiune. Social-democrații au condiționat orice eventuală majorare a TVA de o reducere simultană a acesteia pentru alimente și medicamente la 5%, în încercarea de a proteja categoriile vulnerabile de populație.
PSD mizează pe taxarea averilor și a marilor venituri
Partidul Social Democrat a venit cu propriul set de măsuri care includ taxe suplimentare pentru companiile care transferă profitul în afara țării, un impozit de 2% pe tranzacțiile de externalizare, și o taxă de solidaritate de 16% aplicată veniturilor nete care depășesc 10.000 de lei, valabilă până la sfârșitul anului 2025. De la 1 ianuarie 2026, PSD propune introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, cu un impact estimat la 0,8% din PIB.
Pe lista PSD mai figurează o creștere cu 20% a nivelului accizelor, cu excepții pentru combustibili, dar cu accent pe produsele de lux, jocurile de noroc, bijuteriile scumpe și autoturismele premium. Alte propuneri vizează impozitarea câștigurilor din tranzacții cu criptomonede și eliminarea regimului fiscal favorabil pentru baruri și cluburi de noapte, care în prezent plătesc un impozit pe profit de doar 5%.
PNL și USR s-au opus în mare parte acestor măsuri, considerându-le excesive și necompetitive. Liberalii au ridicat probleme de aplicabilitate și risc de afectare a mediului de afaceri, în timp ce USR a avertizat că astfel de politici pot genera capital de imagine pentru opoziția populistă și pot slăbi atractivitatea investițională a României.
Niciun consens, doar linii de conflict
După ore de discuții, concluzia zilei a fost una clară: nu există un acord politic sau tehnic asupra niciuneia dintre măsurile propuse. Lipsa studiilor de impact, divergențele ideologice dintre partide fac ca deciziile fiscale să devină un teren minat pentru orice eventuală coaliție.
Președintele Nicușor Dan a evitat până acum să intervină în conținutul propunerilor, dar surse apropiate Administrației Prezidențiale spun că viitorul guvern nu va putea fi învestit fără un plan fiscal coerent și credibil, care să fie acceptat de toate partidele participante la majoritatea pro-europeană. Următoarele zile vor fi decisive în conturarea unei eventuale formule de compromis, în contextul în care presiunile pentru respectarea țintei de deficit și reluarea investițiilor publice sunt din ce în ce mai intense.
D.A.
