Nuclearelectrica SA se judecă, din 2020, cu Ministerul Finanțelor Publice, cu Apele Române și cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, pentru recunoașterea dreptului său de uz, cu titlu gratuit, asupra terenului în suprafață totală de 104.477,94 mp, proprietatea publică a statului, din care suprafața de 31.050 mp este ocupată cu lucrări definitive aferentei centralei de la Cernavodă.
Este vorba de un canal de evacuare a apelor meteorice de pe platforma CNE, teren parte a suprafeței de 20.30,28 mp expropriați prin Decretul nr. 31/1986 (unde CNE desemnează Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă – n.r.), respectiv suprafața de 73.428,94 mp utilizată de Sucursala CNE pentru colectarea apelor meteorice de pe platforma CNE în Canalul Văii Cișmelei. Totodată, s-a cerut și recunoașterea dreptului de servitute legală, cu titlu gratuit, asupra terenului situat în zonele de protecție și de siguranță.
Nuclearelectrica arată că, în scopul realizării investiției „Centrala Nuclearo-Electrică“ de la Cernavodă, în Decretul nr. 31/1986 se preciza că se expropria suprafața de 201.830,28 mp, fiind trecută în proprietatea statului și în administrarea directă a Întreprinderii Nuclearo-Electrice, precum și că că se aproba scoaterea definitivă din circuitul agricol și forestier a unor terenuri în suprafață de 596.174,78 mp (348.838,28 mp teren agricol + 247.336,50 mp din fond forestier), precum și folosirea definitivă a terenurilor neproductive în suprafață de 377.783 mp, rezultând o suprafață totală ocupată definitiv de 973.957,78 mp.
Cu privire la dreptul său de folosință gratuită și definitivă asupra terenului respectiv, Nuclearelectrica a depus înscrisuri, reclamanta solicitând încuviințarea probei cu expertiză topo-cadastrală.
În schimb, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate ca inadmisibilă, pe motiv că în ceea ce privește constatarea existenței dreptului de uz și servitute asupra terenului disputat, acțiunea în constatare este inadmisibilă, deoarece servitutea și dreptul de uz sunt limitări impuse prin lege asupra dreptului de proprietate publică, iar recunoașterea acestora nu poate fi realizată prin hotărâre judecatorească. ci tot prin act normativ. Prin urmare, reținând caracterul legal al acestor drepturi, Înalta Curte de Casație a statuat că instanțele nu pot să-l transforme într-un caracter judiciar și să-l stabilească prin hotărâre judecătorească, înlăturându-i atributul de a opera direct, de drept, nu imediat printr-o hotărâre judecătorească supusă căilor de atac.
În privința cererii privind instituirea dreptul de folosință cu titlu gratuit asupra terenurilor in litigiu, pârâtele arată că acțiunea în constarea acestui drept este inadmisibilă, întrucât Ordonanța de Urgență 57/2019 prevede ca darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică se realizeaza de către Guvern.
A fost depusă întâmpinare și de către ABADL, care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă și ca nefondată, la care reclamanta Nuclearelectrica a răspuns precizând că nu a intenționat să formuleze o acțiune în constatarea dreptului, justificând cererea formulată pe prevederi legale ce pot conduce la calificarea acțiunii în realizarea dreptului, reală, imobiliară, ce tinde a valorifica drepturi reale imobiliare (uz cu titlu gratuit, servitute cu titlu gratuit, drept de folosință) preexistente. Ulterior, reclamanta a înțeles să depună o cerere adițională, prin care a solicitat să se extindă cadrul procesual în contradictoriu cu instituțiile statului enumerate ca pârâte.
În fine, trecând peste alte detalii din conținutul acțiunii civile, în data de 17 iunie 2021, instanța de fond – Judecătoria Medgidia – a respins acțiunea ca inadmisibilă. A urmat judecarea apelului depus de reclamantă la Tribunalul Constanța, unde judecătorii l-au admis, hotărârea acestora fiind de rejudecare la prima instanță. Această hotărâre, la rândul ei, a fost atacată cu recurs, atât de reclamanta Nuclearelectrica SA, cât și de Ministerul Finanțelor Publice.
Așa se face că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, unde judecătorii urmează a se pronunța definitiv asupra rejudecării cauzei în primă instanță. Până la soluționarea definitivă a acțiunii, se preconizează că va mai dura câțiva ani.
Daniel ALBU
Nuclearelectrica, pe cand o maseoza si la voi, pe post de director? Mare branza niste butoane, manivele, bare de uraniu! Algoritmul de partid sa traiasca!