Procesul civil care s-a întins pe parcursul a 6 ani pentru anumite suprafețe de pe malul mării, dintre Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) și autoritățile locale din Constanța, a primit, relativ recent, o hotărâre neașteptată la Curtea de Apel.
Judecătorii au decis să anuleze victoria anterioară a statului și au trimis dosarul înapoi spre rejudecare, după ce au constatat un viciu de procedură în modul în care a fost tranșată situația în momentul judecării în faza de apel, la Tribunal. Mai exact, vorbim despre o confuzie între termeni care, deși par similari pentru publicul larg, în justiție fac anumite diferențe între un drept de proprietate câștigat sau pierdut.
Confuzia dintre plajă și faleză a dat procesul peste cap
Miza acestu proces o reprezintă o suprafață de peste 23.000 de metri pătrați din zona Pescărie, pe care ABADL a revendicat-o în instanță susținând că este, prin lege, „plajă” și trebuie să aparțină domeniului public al statului. Deși Judecătoria – instanța de fond – a dat dreptate Primăriei, Tribunalul a întors ulterior scorul în favoarea ABADL, obligând autoritățile locale să returneze terenul către Apele Române.
Însă, potrivit motivării Curții de Apel, magistrații Tribunalului au făcut o eroare tehnică ce a dus, ulterior, la anularea întregii decizii: au „amestecat” noțiunile de plajă și faleză, acordând statului mai mult decât ceruse inițial.
Motivarea Curții de Apel explică faptul că o instanță nu poate să ofere mai mult decât i s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată.
Juecătorii instanței superioare explică faptul că, deși sunt bunuri imobile adiacente, plaja și faleza sunt două entități diferite în legislația românească, având definiții și regimuri juridice distincte. ABADL a cerut în mod expres recuperarea unei „plaje”, însă Tribunalul a admis cererea pe motiv că terenul respectiv este, în realitate, un amestec de plajă și faleză.
Judecătorii de recurs au subliniat că, prin această interpretare, s-au depășit limitele procesului, deoarece Primăria s-a trezit deposedată de o „faleză” pentru care, tehnic, nu fusese dată în judecată.
Expertiza care a complicat măsurătorile pe teren
Problema practică a apărut în momentul în care experții au început să măsoare suprafețele disputate. Analizele geomorfologice au arătat că zona este extrem de complexă, fiind formată parțial din plajă, parțial din faleză și, într-o proporție semnificativă, din teren „câștigat” asupra mării prin lucrări de umplutură realizate înainte de 1989.
”Din moment ce ABADL și-a întemeiat acțiunea strict pe noțiunea de plajă, instanța ar fi trebuit să identifice cu precizie doar acea bucată de teren care îndeplinește condițiile legale pentru a fi numită astfel”, se arată în motivarea completului de recurs.
Astfel, Curtea de Apel a considerat că este imposibil de stabilit cine are dreptate cât timp nu se știe exact unde se termină malul abrupt al falezei și unde începe nisipul plajei, motiv pentru care a decis că procesul trebuie să coboare din nou la faza de analiză a probelor.
Dosarul se întoarce la Tribunal pentru o delimitare exactă
Prin urmare, s-a decis rejudecarea apelului la Tribunalul Constanța ceea ce presupune efectuarea unei noi expertize care să lămurească ce porțiune este într-adevăr plajă și ce zonă rămâne în administrarea orașului ca faleză sau ca teren amenajat.
Până la soluționarea definitivă a acestei cauze se bănuiește că vor mai trece câțiva ani.
Daniel ALBU
