Descoperire arheologică importantă în zona Boreal din Constanța, acolo unde se dorește construcția unui magazin Kaufland! Arheologii au scos la lumină numeroase morminte din epoca otomană. Discutăm despre un cimitir turcesc. Umăr la umăr, arheologi ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), dar și studenți și masteranzi ai Universității Ovidius muncesc, în aceste zile, sub soare fascinați de importanta descoperire. Menționăm că osemintele vor fi ridicate în vederea realizării de analize antropologice și apoi vor fi predate spre conservare Muzeului de Istorie.
Pentru construirea magazinului Kaufland se impune un certificat de descărcare de sarcină arheologică, iar Ministerul Culturii va avea ultimul cuvânt de spus în acest caz. Cercetătorii au strâns toată informația științifică prin desene, fotografii, ridicări topografice minuțioase, fotografii aeriene, iar dosarul cercetării va ajunge pe masa Comisiei Naționale de Arheologie din București.
“Sunt descoperiri tipice pentru zona din afara orașului antic Tomis. Este vorba despre o necropolă din epoca romană, care s-a dezvoltat în jurul unei foste movile funerare dominantă aflată în zona Palazu Mare-Boreal. În jurul acestei necropole romane s-a dezvoltat o necropolă din epoca otomană, un cimitir turcesc mai vechi decât actualul cimitir al cartierului Palazu Mare. Până acum am descoperit cel puțin 30 de morminte, la care se adaugă alte morminte săpate în urmă cu un an pe alte proprietăți din această zonă. Am ajuns acum la 280 de morminte din epoca otomană, secolele XVII-XVIII, cam 200-300 de ani vechime, morminte simple, ca în ziua de astăzi, cu nișă laterală, cu ritul specific comunității musulmane din Dobrogea și cel puțin 17-18 morminte din epoca romană. Este foarte interesantă această necropolă, pentru că ne arată, foarte probabil, fie că este un cimitir al vechii vetre al fostului sat Palazu Mare sau a unui alt sat. Există unele indice că ar putea fi Poiana”, a declarat, pentru Focus Press, dr. Constantin Bejenaru, cercetător științific III al Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Fără descărcarea de sarcină arheologică nu va putea fi posibilă nicio construcție în zona respectivă. “Mormintele se scot, se iau toate osemintele, se duc la analize antropologice, se depozitează. Inventarele mormintelor romane se duc la depozitele Muzeului, se duc la restaurare și se acordă certificat de descărcare de sarcină arheologică. Pentru astfel de structuri nu este necesară conservarea. Sunt structuri în pământ. Informația științifică este adunată prin desene, fotografii, ridicări topografice minuțioase, fotografii aeriene și tot acest dosar al cercetării va trece mai întâi pe la Comisia Națională de Arheologie din București, comisie care verifică rapoartele și investitorul poate să construiască. Noi avem un contract cu deținătorii terenului care vor să construiască și după ce obțin certificatul vor putea demara ce și-au propus. Noi credem că terminăm în luna august, mai exact săptămâna viitoare. Nu mai avem foarte mult. După care vom trimite raportul la București și în funcție de răspunsul Ministerului Culturii, Direcția Județeană de Cultură, Primăria Constanța eliberează autorizația de construire, autorizație care nu poate fi eliberată fără acordul Ministerului Culturii”, a mai adăugat cercetătorul științific dr. Constantin Bejenaru.
Discutăm despre o muncă minuțioasă. Patru arheologi ai Muzeului de Istorie Constanța, dar și colaboratori: studenți sau masteranzi de la Universitatea Ovidius, sunt implicați în această descoperire de mare anvergură. “Noi suntem o medie de 3-4 arheologi ai Muzeului, dar și studenți sau masteranzi de la Universitatea Ovidius din Constanța, care colaborează cu noi de vreo 2-3 ani. Ei ne ajută în această muncă și vor fi viitorii arheologi ai Constanței. Ei se și pregătesc în același timp. Este ca un fel de practică”, a mai declarat dr. Bejenaru.
Menționăm că nu este singura descoperire de acest fel. “S-a mai săpat așa la anvergura aceasta cu ani în urmă, la Valu lui Traian, pe autostrada, o necropolă medievală și în localitatea Mireasa, lângă Târgușor, o necropolă creștină din secolele 17-18, cu mai multe morminte. Dar ca amploare, aceasta este cea mai mare din apropierea Constanței. Este și normal pentru că mormintele din epoca aceasta sunt foarte dese ca și în cimitirele din ziua de azi, spre deosebire din epoca romană care sunt altfel organizate. Sunt niște arii funerare, sunt niște loturi delimitate prin șanțuri, ceea ce am prins și aici. Densitatea de morminte în epoca romană este mult mai mică decât densitatea din epoca modernă”, conform oficialului Muzeului de Istorie. Șantierul arheologic, început la finele lunii iunie, se va închide în luna august, iar investitorul își va aștepta autorizația de construire.
Alexandra VASILE
Citește și:
