O colecţie de însemnări nepublicate ale lui Isaac Newton (1643-1727), distruse în mare parte de câinele savantului, conţinând încercări de descifrare ale unor coduri secrete care, potrivit omului de ştiinţă, s-ar fi ascuns în dimensiunile Marii Piramide din Egipt, au obţinut 378.000 de lire sterline în urma vânzării la licitaţie, informează The Guardian.
Setul de documente ”extrem de rare”, datând din anii ‘1680, au fost aproape distruse în întregime de câinele lui Newton, Diamond, care, după cum spune legenda, ar fi sărit pe o masă şi ar fi dărâmat o lumânare de la care hârtiile au luat foc. Deşi pârjolite, documentele relevă fascinaţia lui Newton pentru alchimie, omul de ştiinţă comparând dimensiunile exterioare ale piramidei, lungimea tunelurilor, înălţimea încăperilor şi mărimea blocurilor de construcţie, în încercarea de a demonstra că toate acestea au fost calculate pornind de la o unitate de măsură obişnuită: cotul regal.
Newton credea că vechii egipteni aveau acces la informaţii care se pierduseră între timp şi spera că, prin cuantificarea cotului regal, va reuşi să măsoare cu precizie circumferinţa Terrei – o măsurătoare de care avea nevoie pentru a demonstra legea gravitaţiei la scară planetară, formulată chiar de el.
”Newton credea că este posibil ca anticii să fi fost capabili să măsoare Pământul folosind tehnici pierdute pentru omul modern. Cifrele oferite de Eratostene nu se potrivea ipotezelor lui Newton referitoare la atracţia gravitaţională, aşa că a revenit la dimensiunile anterioare date de Thales şi Anaximandru în secolul al VI-lea î. Hr. şi anume că circumferinţa Pământului este de 400.000 de stadii”, a precizat casa de licitaţii Sotheby’s, care a pus în vânzare documentele.
”Presupunând că grecii au preluat măsurătorile de la egipteni, ar trebui să fie posibil să cuantifici un stadiu pornind de la cot, iar dimensiunile Pământului, de la stadiu. Newton a abandonat această linie de argumentaţie înainte de publicarea ‘Principia’, dar probabil că atunci când a făcut aceste însemnări a sperat că piramida îi va da dimensiunile Pământului şi îi va proba teoria gravitaţională”.
Însemnările arată totodată tentativa lui Newton de a descoperi momentul Apocalipsei şi de a plonja în profeţii în timp ce încerca să descifreze coduri pe care credea că le ascunde Biblia. Savantul credea că dacă va putea soluţiona cotul regal, va fi în stare să reconstituie cotul sacru al evreilor şi să calculeze dimensiunile Templului lui Solomon, care, în opinia sa, îl va ajuta să descifreze dimensiunile Terrei.
Economistul britanic John Maynard Keynes spune că Newton ”nu a fost primul iluminist, ci ultimul dintre magicieni”, iar cele trei pagini scoase la licitaţie scot la iveală o parte a savantului care a rămas ascunsă până după moartea sa. Newton nu a publicat nimic din domeniul studiilor oculte în timpul vieţii, interesul său pentru aceste teme devenind clar abia după vânzarea însemnărilor sale de către contele de Portsmouth în 1936.
‘‘Nu este surprinzător că nu a publicat nimic din domeniul alchimiei din moment ce secretomania era un principiu larg răspândit în domeniul cercetării alchimice, iar credinţele teologice ale lui Newton, dacă ar fi fost făcute publice, l-ar fi costat cariera’‘, a mai precizat Sotheby’s, care a mai adăugat și faptul că: ”A lăsat în urma sa ample scrieri manuscrise conţinând exegeze biblice şi alte subiecte teologice, în speranţa că probabil cunoştinţele sale secrete vor ajunge la un public select şi receptiv în generaţiile viitoare’‘.
A.V.
