Procesul penal în care Niculae C. a fost trimis în judecată pentru distrugere a încetat pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale. Decizia a rămas definitivă la Curtea de Apel Constanța, pe 22.12.2023. Faptele au avut loc în 2017, iar dosarul a ajuns în instanță în iulie 2022.
Prin rechizitoriul nr. …/P/2017, din data de 20.7.2022, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Niculae C., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută și pedepsită de art. 253 alin. 1 Cod penal.
În fapt, în esenţă, s-a reţinut că, în data de 19.08.2017, inculpatul a distrus vopseaua autoturismului marca VW Golf, prin aruncarea pe plafonul acesteia a unei substanțe corozive, ce conținea acid sulfuric concentrat.
În faza de urmărire penală, un martor a confirmat că, în data respectivă, a observat un bărbat pe care îl știe din vedere, pentru că sunt vecini, care avea porțile deschise la garaj, iar la un moment dat l-a văzut cu o sticlă de 500 ml, plină, cu care a stropit plafonul autoturismului numitei din prezenta cauză. De asemenea, martorul a confirmat că, în data respectivă i-a văzut văzut, apoi, că se certau pentru că Niculae i-a distrus mașina.
Totodată, martorul a cofirmat că l-a auzit pe Niculaie înjurând și aducând cuvinte jignitoare, respectiv cuvinte de genul „vagaboantă“, „curvă“ etc., făcând referire la faptul că mașina a fost parcată peste drum de garajul lui și el nu poate scoate autoturismul, iar ulterior, la aproximativ 30 de minute, a plecat de acasă către locuința respectivă, ocazie cu care a observat că pe autovehiculul părţii civile se stropise cu o soluție, întrucât vopseaua se umflase și se vedea tabla de pe mașină, plafonul fiind cel mai afectat.
Ca atare, instanţa a reţinut că toţi martorii indicaţi mai sus au făcut referire la prezenţa inculpatului la faţa locului, în data în care avut loc incidentul reclamat.
Privitor la fapta ilicită, aceasta constă în distrugerea plafonului de către inculpat, folosind o substanță corozivă. Existența acesteia este demonstrată atât prin declarațiile părţii civile, ale martorilor, planşa fotografică ataşată la dosarul cauzei, raportul de constatare criminalistică nr. 533621 din 6.06.2022 (fapta fiind din 2017) și prin celelalte înscrisuri atașate la dosar, inclusiv prin declaraţiile martorilor audiaţi în faţa instanţei de judecată pe latură civilă, potrivit judecătorilor.
Astfel, procurorii au finalizat ancheta și au trimis dosarul în instanță în august 2022, la cinci ani de la săvârșirea faptei.
În mai 2023, judecătorii au decis încetarea procesului penal întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. Decizia a rămas definitivă în data de 22.12.2023, la Curtea de Apel Constanța.
Cât despre daune materiale: „Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă, cu titlu de daune materiale, ca nedovedită“.
Magistrații au explicat decizia: „În ceea ce priveşte prejudiciul patrimonial creat părţii civile,instanţa a reţinut că aceasta s-a constituit parte civilă cu daune materiale de 10.000 de lei, fără a depune la dosarul cauzei vreo dovadă (chitanţe, facturi, dovadă predare autoturism Remat, orice alte înscrisuri pe baza cărora instanţa să poată aprecia asupra întinderii prejudiciului), deşi i s-a atras atenţia de către instanţă, încă de la termenul de judecată din data de 18.01.2023, asupra necesităţii indicării dovezilor pe care pretenţiile sale se sprijină. În acest context, instanţa a reţinut că, spre deosebire de daunele morale, al căror cuantum se stabileşte de către instanţă pe bază de apreciere, existenţa daunelor materiale şi a întinderii acestora trebuie dovedite prin administrarea de probe (înscrisuri, martori, mijloace materiale de probă). Or, în prezenta cauză, partea a propus şi instanţa a administrat proba cu martori, proba solicitată de partea civilă fiind utilă în stabilirea existenţei prejudiciului, a faptei delictuale şi a autorului acesteia, însă nu şi în privinţa întinderii prejudiciului, aspect cu privire la care partea civilă nu a produs nicio probă“.
Liliana BELCIUG
