O nouă lovitură pentru fermieri: porumbul trimis la export a fost refuzat

Piața porumbului din Europa se confruntă cu o situație paradoxală: deși recolta din Uniunea Europeană este mult sub așteptări atât ca volum, cât și ca standard de calitate, prețul acestei cereale rămâne scăzut. Producția masivă de porumb din Statele Unite, împreună cu deschiderea piețelor europene către acest surplus, contribuie la menținerea prețurilor la un nivel redus, în ciuda dificultăților pe care fermierii europeni le întâmpină, scrie publicația Știri pe surse.

În Franța, unde ploaia a afectat puternic câmpurile, fermierii se confruntă cu întârzieri majore în recoltare. „Francezii sunt la un nivel de recoltare de maximum 4%, față de o medie obișnuită de 30-35% în această perioadă”, a explicat Cezar Gheorghe, expert în piețele de mărfuri agricole, în cadrul emisiunii Agrojurnal de la Digi24. Situația este agravată de faptul că terenurile agricole sunt afectate de acumularea apei, ceea ce împiedică accesul utilajelor de recoltare.

În acest context, Statele Unite profită de ocazie pentru a-și extinde prezența pe piața europeană. Cu o producție record și câteva derogări pentru importul unor soiuri de porumb modificat genetic, exporturile americane către Uniunea Europeană au depășit deja 1 milion de tone, apropiindu-se treptat de volumele exportate de Ucraina, principalul furnizor de porumb din afara UE.

În România, situația este complicată și de provocările legate de calitatea porumbului. O parte din marfa destinată exportului, încărcată din Portul Constanța, a fost respinsă de destinațiile externe din cauza nivelului ridicat de aflatoxină, un compus toxic ce poate afecta grav sănătatea atât a oamenilor, cât și a animalelor.

„Prețul porumbului stagnează în Portul Constanța la un nivel de 195-197 euro/tonă, dar această sumă este influențată și de prezența aflatoxinei”, a precizat Gheorghe, atrăgând atenția asupra riscurilor care amenință credibilitatea porumbului românesc pe piața internațională.

Refuzul porumbului românesc pe anumite piețe ridică semne de întrebare legate de controlul calității și pune presiune asupra exportatorilor locali, care ar putea avea dificultăți în a-și găsi clienți fideli. Aflatoxina depășind nivelurile admise pentru consumul uman și animal reprezintă o problemă semnificativă pentru fermierii români, care riscă să fie nevoiți să-și redirecționeze producția către piețele locale sau chiar să reducă din activitatea economică.

D.A.