World Vision România, împreună cu Poliţia Română şi Alka Group demarează campania „Abuzul lasă semne. Informaţia vindecă“.
O treime dintre adolescenţi cunosc tineri implicaţi în relaţii de cuplu în care unul dintre dintre parteneri este agresiv. La nivel naţional, în primele zece luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 4,85%, faţă de primele zece luni ale anului 2022, de la 46.127, la 48.368 de fapte, potrivit Poliţiei Române.
Din totalul victimelor violenţei domestice, peste 67% sunt femei, iar 14% minori. Cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor (25 noiembrie), World Vision România demarează campania „Abuzul lasă semne. Informaţia vindecă“, în parteneriat cu Poliţia Română şi Alka Group.
Campania se va derula pe Instagram, TikTok şi Facebook, printr-o serie de clipuri cu specialişti din psihologie, asistenţă socială, cât şi jurişti, profesori şi poliţiști, care vor da sfaturi adolescentelor despre cum să prevină abuzurile, dar şi printr-un spot care poate fi vizionat aici: https://youtu.be/IG4rYpjX9sU?feature=shared.
Totodată, pentru al treilea an consecutiv se desfăşoară proiectul „Tinerele din mediul rural, agenţi ai schimbării“.
Anul acesta, 50 de fete din comunităţi rurale din judeţul Iaşi vor beneficia de consiliere psihologică, workshop-uri pentru creşterea stimei de sine, mentorat vocaţional, cât şi sprijin cu meditaţii pentru absolvirea examenului de Bacalaureat.
În primele zece luni ale acestui an, poliţiştii au emis 10.994 de ordine de protecţie provizorii, 4.539 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. Au fost înregistrate creşteri comparativ cu perioada similară din anul 2022, pentru loviri sau alte violenţe (de la 28.668 la 29.987 de fapte), nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 2.826 la 3.516 fapte) şi ameninţare (de la 5.550 la 5.833 de fapte). Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au lovirea sau alte violenţe (62%), ameninţarea (12%), abandonul de familie (9%), nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie (7%), nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (4%) şi nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu (1%).
Alte date World Vision România arată că:
– 11% dintre tineri spun că au fost în relaţii de cuplu în care partenerii încercau să le controleze orice decizie;
– două din zece adolescente spun că partenerul le face să se simtă că nu sunt suficient de bune;
– 6% au avut parteneri care insistau să aibă contact sexual cu ei, deşi nu voiau.
– una din zece adolescente se simte insuficient sau deloc informată despre cum să se protejeze de potenţiale abuzuri sexuale. În plus, un procent similar de tinere crede că insistenţa unui partener pentru relaţii sexuale, în ciuda refuzului, constituie un abuz sexual doar în mică măsură sau deloc.
Îngrijorător este şi faptul că aproape o treime (28%) dintre adolescenţi nu ar apela la autorităţi dacă ar fi victime ale violenţelor, ceea ce subliniază o lipsă de încredere sau cunoaştere a mecanismelor de protecţie şi intervenţie.
Semnele unei relaţii abuzive şi ce trebuie să facă o tânără dacă a fost abuzată: Sfaturile specialiştilor
Gabriela Dumitriu, psiholog
Primul lucru pe care o fată care a fost abuzată trebuie să-l ştie este că nu este niciodată vina victimei. Este important să raporteze abuzul, este important să vorbească cu oamenii apropiaţi, să povestească ce s-a întâmplat. Ruşinea, teama sau vinovăţia nu ar trebui să ne facă să ascundem un abuz. Apoi, o tânără trebuie să stabilească cercul siguranţei sale şi acceseze această reţea de suport pe care o are la îndemână: părinţi, cadre didactice sau alte persoane care ne pot întinde o mână de ajutor. Împreună cu aceştia, trebuie stabilită strategia pentru a ieşi din relaţia abuzivă.
Semnele relaţiei abuzive: o relaţie în care nu mă simt respectată, nevoile, sentimentele mele nu sunt importaante, sunt jignită, umilită, poreclită, mă simt inferioară, sunt izolată, nu mi se permite să am prieteni, simt că persoana cu care sunt în relaţie vrea să mă deţină cu totul, o relaţie în care doar nevoile celuilalt contează: eu nu însemn nimic ca persoană, însemn ceva în măsura în care îndeplinesc nevoile celuilalt.
Cosmina Simiean, director general Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Muncipiului Bucureşti
În momentul în care o tânără trece printr-o situaţie de abuz, primul şi cel mai important pas este să semnaleze această situaţie autorităţilor statului. Primul pas pe care o fata abuzată îl poate face este să sune la numărul de telefon 119 – linie telefonică deschisă non-stop. Acolo va fi cineva pregătit să le asculte şi să intervină. Apoi, asistenţii sociali ai autorităţilor locale se vor deplasa la domiciliul fetei respective şi vor evalua situaţia împreună cu victima şi cu familia. În funcţie de ce se constată la faţa locului, se va lua o decizie de comun acord. Dacă tinerele se confruntă cu frică, ruşine sau abuz chiar în familie, este foarte important să precizeze acest lucru la telefon.
Laura Voicu, inspector principal din cadrul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţi al Poliţiei Române
În cazul în care o fată este abuzată trebuie să sune la 112 – dacă este într-o situaţie de urgenţă. În plus, trebuie să discute cu un adult de încredere: părinte, cadru didactic, o rudă mai apropiată. Orice faptă raportată la Poliţie este investigată, se strâng dovezi, astfel încât violenţele să se oprească şi autorul să fie pedepsit. Victimelor nu trebuie să le fie ruşine şi teamă, trebuie să se adreseze Poliţiei pentru a primi ajutor.
50 de fete de la sat sunt sprijinite să-şi dezvolte stima de sine şi abilităţile profesionale
50 de eleve de liceu, din 15 comunităţi rurale ale judeţului Iaşi, vor beneficia, în anul şcolar 2023-2024, de un pachet de servicii educaţionale, dezvoltare personală şi de consiliere psihologică prin proiectul „Tinerele din mediul rural, agenţi ai schimbării“. Scopul proiectul este de a le creşte stima de sine şi de a le proteja de riscul expunerii la situaţii de violenţă, cât şi de a le susţine parcursul şcolar şi a se dezvolta profesional. Iată cele patru domenii de intervenţie ale proiectului:
– Dezvoltare personală şi interpersonală: include sesiuni axate pe auto-cunoaştere, identificarea resurselor şi abilităţilor personale şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale benefice. Scopul este de a îmbunătăţi performanţa şcolară şi de a construi relaţii sănătoase în şcoală şi în comunitate.
– Combaterea violenţei: include sesiuni de informare, prevenţie şi intervenţie împotriva violenţei, cu accent pe recunoaşterea tipurilor de violenţă, victime, martori, agresori şi soluţii de intervenţie. Scopul este conştientizarea şi reducerea abuzurilor la adresa minorelor.
– Orientare vocaţională: Acest segment constă în ateliere de empowerment pe teme ca încrederea în sine, rolul femeii în societate, abilităţi şi talente, public speaking, menite să ajute elevele să ia decizii bune pentru parcursul lor profesional şi personal.
– Consiliere psihologică: Aceasta include sesiuni de terapie individuale şi de grup în şcoli, axate pe rezolvarea problemelor specifice elevelor din medii vulnerabile.
– Mentorat 1 la 1 şi de grup cu angajaţi de succes din companii, ONG-uri, cât şi din cadrul instituţiilor de stat.
– Meditaţii: Sesiuni de învăţare online, bazate pe un chestionar de analiză a nevoilor, pentru a sprijini elevele la materiile la care au cele mai mari dificultăţi în vederea susţinerii examenului de Bacalaureat.
„Multe tinere din comunităţile rurale nu recunosc abuzul, astfel responsabilitatea noastră, în rândul întregii societăţi, este să intensificăm eforturile de educare şi de sensibilizare. Statisticile arată o urgentă nevoie de redefinire a percepţiilor tinerelor şi tinerilor despre abuzuri şi de creştere a gradului de conştientizare în rândul acestora. Prin proiectul nostru «Tinerele din mediul rural, agenţi ai schimbării», oferim suport şi un mediu sigur adolescentelor din medii vulnerabile, contribuind în acelaşi timp la formarea lor ca viitoare persoane adulte, informate, capabile să identifice şi să respingă orice formă de violenţă”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
V.I.
