Ordonanţa de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor – se va reflecta în sens negativ la Bursa de Valori întrucât îi loveşte pe investitori în mod direct prin majorarea impozitului pe dividende, iar în al doilea rând în sectoarele în care activează cele mai multe companii listate, potrivit ZF.
Bursa de Valori Bucureşti a deschis luni în scădere ultima şedinţă de tranzacţionare din 2024 întrucât ordonanţa austerităţii, publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor, îi loveşte direct pe investitori prin majorarea impozitului pe dividende şi indirect în sectoarele în care activează cele mai multe companii listate.
Astfel, Guvernul Ciolacu 2 a anunţat în OUG că va majora impozitul pe dividende de la 8% în prezent la 10% de la 1 ianuarie 2025, va îngheţa salariile – ceea ce se va reflecta în sens negativ în consum – şi că va impune o taxă pe construcţii de 1,5% – cunoscută ca taxă pe stâlp – ceea ce va lovi în principal în companiile din energie, potrivit proiectului de ordonanţă. Pentru ca măsurile să fie aplicabile, acestea trebuie publicate în Monitorul Oficial.
Taxa pe stâlp nu este o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 şi eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2025, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.
De atunci încoace Petrom a crescut substanţial prin prisma capitalizării (de la 23 mld. lei la 44 mld. lei), evoluţie venită şi pe fondul planurilor de investiţii care au presupus şi presupun noi proiecte, cel mai important fiind Neptun Deep. Hidroelectrica a plătit atunci 150 mil. lei sub forma taxei pe stâlp, iar Romgaz şi Nuclearelectrica aproximativ 90 mil. lei. Este important de subliniat că dimensiunea de atunci a companiilor era cu mult sub cea din prezent şi prin urmare taxa ar urma să crească substanţial.
Sectorul IT este afectat și el
Lovit va fi şi sectorul de IT de la Bursa de Valori – reprezentat de companii precum Arobs, Bittnet, Bento, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti.
ANIS – Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii a avut o primă reacţie pe subiect: eliminarea facilităţilor fiscale a fost prevăzută pentru anul 2028, iar devansarea acestui calendar printr-o măsură luată peste noapte pune în pericol stabilitatea uneia dintre cele mai performante sectoare economice din România, alimentează climatul de incertitudine pentru companii, afectând în final încrederea investitorilor.
„ANIS avertizează că astfel de măsuri riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei prin descurajarea investiţiilor şi intenţiilor companiilor pentru piaţa din România, şi să compromită eforturile de a transforma economia într-una digitală şi competitivă”.
Afectaţi de OUG trenuleţ vor fi şi 8,2 milioane de salariaţi români care investesc indirect prin Pilonul II de pensii la Bursa de Valori. Însă partea bună pentru Pilonul II este că se abrogă integral facilităţile fiscale aplicabile în sectorul constrocuţiilor, agricol şi IT.
Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al APAPR, spune că aici intră inclusiv excepţia de la contributiile virate in Pilonul II de pensii private obligatorii. Astfel, aproape 1 milion de salariaţi revin cu contribuţiile lunare în Pilonul II, angajatorii lor urmând să le reţină şi vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul II ale salariaţilor.
„Ştiu că mulţi nu o percep ca pe o veste bună, pentru că anterior acei 4,75% din brut mergeau în salariul net şi puteau fi cheltuiţi imediat. În realitate, economisirea şi investirea acelor bani prin Pilonul II este o soluţie mult mai bună pe termen lung. De altfel, măsura era jalon PNRR pentru T1 2025 şi fusese inclusă şi în recomandările OECD pentru România”, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
