Ministerul Sănătăţii a publicat în transparenţă decizională un proiect de hotărâre de Guvern care permite introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a opt noi molecule, dintre care două sunt aprobate pentru noi indicaţii terapeutice.
Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, medicamentele sunt destinate pacienţilor cu afecţiuni oncologice, diabet zaharat şi boli rare. Pentru toate cele opt medicamente au fost emise decizii de includere condiţionată şi încheiate contracte cost-volum, a precizat Ministerul Sănătăţii.
„Moleculele pentru care a fost emisă de către ANMDMR decizie de includere necondiţionată în lista medicamentelor compensate şi gratuite au fost trimise comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii pentru estimarea consumului. În perioada imediat următoare, aceste medicamente vor fi incluse pe listă printr-o hotărâre de Guvern„, se arată în comunicat. În cursul anului 2022, au fost introduse prin trei hotărâri de Guvern un număr de 76 de molecule noi faţă de anul 2021 când au fost introduse 56 de molecule.
România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media Uniunii Europene în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani
Ziua de Luptă împotriva Cancerului – Manifest pentru viaţă
* Rata mortalităţii în rândul bărbaţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE, şi cu 27% în rândul femeilor (1).
* În România, rata de incidenţă a cancerului de col uterin (32,3 la 100 000 de femei) şi rata mortalităţii (16,9 la 100 000) sunt cele mai ridicate din UE.
* 1 din 2 persoane bolnave de cancer din România sunt de vârstă activă, cu impact major asupra pieţei muncii
În 2021, cancerul a provocat 46779 decese şi chiar dacă a devenit în acest an în contextul pandemiei a treia cauză principală de deces din România – după bolile cardiovasculare şi bolile aparatului respirator, inclusiv COVID), este de aşteptat să îşi reia rolul tradiţional din anii pre-pandemici, redevenind 2-a cauză majoră de deces la populaţia din ţara noastră. Astfel, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, malignităţile au contribuit cu 14,0% la totalul deceselor din 2021, iar 3 din 10 pacienţi care au pierdut lupta cu cancerul aveau 65 de ani (2).
În anul 2020, principalele cauze de mortalitate prin cancer au fost cancerul pulmonar (25%), cancerul colorectal şi cancerul de prostată în rândul bărbaţilor, respectiv cancerul de sân (17.5%), cancerul colorectal, cancerul pulmonar şi cancerul de col uterin în rândul femeilor. Datele Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că judeţele cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin cancer în 2020 au fost Tulcea, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Cluj (2).
Mortalitatea prin cancer pe segmentul de vârsta 15 şi 64 de ani este cu 48% mai ridicată în România comparativ cu media UE, conform celui mai recent Profil de ţară privind cancerul realizat de OECD.1 În cazul bărbaţilor din acest segment de vârstă, sunt alarmante atât incidenţa cât şi mortalitatea prin cancere cu localizare nazo- şi oro-faringiană, care sunt printre cele mai ridicate din UE. O situaţie similară întâlnim şi în cazul femeilor din această grupă de vârstă, incidenţa şi mortalitatea cancerului nazofaringian şi al cancerului de col uterin fiind cele mai ridicate din Uniune.
Rata estimată a infecţiei cu HPV, standardizată în funcţie de vârstă, arată că populaţia ţării noastre este una dintre cele mai afectate populaţii naţionale din UE27 (între 12,2 şi 15,4 la 100 000 de locuitori) (1), fapt ce se corelează cu incidenţa mare a formelor de cancer determinate de infecţia cu Papilomavirusul Uman (HPV) observată în România.
Infecţia cu virusul HPV este implicată în 99% din cazurile de cancer de col uterin. În plus, studiile din ultimii ani susţin rolul infecţiei cu HPV ca factor de risc important şi pentru unele cancere din sfera ORL, mai ales pentru cele cu localizare orofaringiană (amigdale, partea moale a cerului gurii/palatul moale, baza limbii) ce sunt cauzate de infecţia cronică cu HPV în proporţie de 70%.
Suferinţei imense provocată de cancer la nivel de individ i se adaugă impact societal important, deseori insuficient luat în calcul. Pierderile de productivitate cauzate de cancer produc în societate efecte de sărăcire pe multiple niveluri: indivizi, familii şi societate în ansamblu (3). Anual vieţile afectate sau pierdute prin cancer înseamnă pierderi economice în economia ţării atât prin afectarea productivităţii pacienţilor şi a aparţinătorilor care, cumulate, ajung în prezent până la 3% din PIB-ul României.
„România a făcut progrese în prevenirea, diagnosticarea şi îngrijirea cancerului în ultimii cinci ani, inclusiv din perspectiva adoptării în consens a unui Plan Naţional de Combatere a Cancerului şi prin creşterea accesului la tratamente considerate standard de îngrijire, iar reducerea mortalităţii prin cancer pulmonar este o primă dovadă în acest sens. Avem însă o cale lungă de parcurs pentru a reduce decalaje pe care pacienţii oncologici din România le întâmpină în comparaţie cu pacienţii din restul Europei. Naţionalitatea, vârsta, educaţia pentru sănătate, veniturile, locul în care trăim, nu trebuie să afecteze modul în care avem acces la servicii medicale, la prevenţia şi tratarea cancerului. Din acest motiv este nevoie să acţionăm acum, să ne luam angajamentul ca societate că facem tot ce ţine de noi pentru un viitor fără cancer. Acelaşi angajament ni-l dorim şi din partea autorităţilor şi al clasei politice, care trebuie să prioritizeze controlul acestei maladii care ne loveşte atât individual, dar şi la nivel de comunitate şi societate”, afirmă Cezar Irimia, preşedinte FABC.
FABC va marca Ziua de Luptă împotriva Cancerului printr-un eveniment organizat în data de 8 februarie, la Palatul Parlamentului, intitulat „Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului în contextul implementării Planului Naţional de Prevenire şi Control al Cancerului”.
Cu acest prilej se vor reuni reprezentanţi ai mediului academic, societăţilor profesionale şi autorităţilor din România, care au un rol cheie în implementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului, dar şi membrii noului Consiliu Ştiinţific al FABC. Evenimentul va fi centrat pe realizarea normelor de implementare ale noului Plan National de Prevenire şi Combatere a Cancerului.
A.V.
