România se confruntă cu o criză valutară fără precedent, după ce euro a depășit pragul de 5 lei, atingând 5,0378 lei pe piața interbancară. Această depreciere rapidă a leului este rezultatul instabilității politice, generată de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și de declarațiile alarmiste ale unor oficiali, transmite EVZ.ro.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a explicat că această evoluție a cursului euro este cauzată de creșterea ieșirilor de capital, o tendință accentuată de incertitudinea politică și economică.
„Vedem o schimbare semnificativă pe piața valutară, cu scăderea intrărilor de capital și creșterea ieșirilor. Ne aflăm într-un moment în care trebuie să atragem lichiditate și să echilibrăm piața”, a declarat Suciu.
Reacția investitorilor
Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că situația politică tensionată determină investitorii să vândă titlurile românești și să își retragă capitalul din țară.
„România riscă să piardă toți cei 10-15 ani de creștere economică, dacă nu clarificăm rapid semnele de întrebare legate de finanțele publice”, a declarat Negrescu.
Acesta consideră că președintele și noul premier interimar trebuie să ofere garanții publice că România nu va intra în incapacitate de plată.
„Avem nevoie de mesaje de stabilitate, transmise de la cele mai importante instituții ale statului, pentru că temerile investitorilor sunt din ce în ce mai ample”, a subliniat Negrescu.
În plus, consultantul a criticat promisiunile populiste ale unor candidați la președinție, care ridică semne de întrebare în rândul investitorilor.
„Gândiți-vă că unul dintre candidați promite că va reduce dobânzile la toate creditele românilor, o aberație din punct de vedere economic, care ridică semne de întrebare legate de discernământul acestuia în privința temelor economice”, a explicat Negrescu.
Intervenția BNR
Pentru a menține cursul sub control, BNR a cheltuit aproape 3 miliarde de euro, însă această strategie poate atrage speculatori financiari care vor profita de volatilitatea pieței.
Economistul Iancu Guda a explicat că, în doar 36 de ore, BNR a cheltuit 4% din rezerva națională, o sumă triplu față de intervențiile din prima săptămână de pandemie și dublu față de momentul izbucnirii războiului din Ucraina.
Negrescu avertizează că menținerea artificială a cursului euro nu face decât să agraveze problema.
„Dacă BNR continuă această politică, nu va face altceva decât să atragă fondurile de investiții speculative și să transformăm tot acest joc într-un adevărat război financiar din care noi vom avea cel mai mult de pierdut”, a declarat acesta.
Riscul retrogradării
Analiștii financiari atrag atenția că România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating internaționale.
Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat că deficitele nesustenabile pun presiune pe economia românească.
„Deficitele gemene – fiscal și de cont curent – reprezintă principalul risc pe termen scurt. Agențiile de rating cer măsuri de consolidare fiscală urgentă pentru ca România să rămână atractivă pentru investitori,” a explicat Codîrlașu.
Negrescu susține că declarațiile politicienilor nu ajută la calmarea pieței.
„Din păcate, fostul premier Ciolacu a avut un rol covârșitor în această percepție negativă, atunci când a afirmat, în repetate rânduri, faptul că România riscă să intre în incapacitate de plată. Nu suntem în acest scenariu”, a declarat consultantul economic.
D.A.
