Un cutremur de intensitate mare ar distruge cel mai important castel din Europa!
Vizita la Castelul Peleș începe în Holul de Onoare. Un castel construit în 41 de ani, între anii 1873 și 1914, pe șine metalice de cale ferată. Prima inaugurare a castelului a avut loc la 10 ani de la începerea construcțiilor, atunci când era mult mai mic decât astăzi și număra doar 60 de interioare. Era unul dintre cele mai moderne castele din Europa. Dispunea de încălzire centrală, telefon, telegraf, apă rece și apă caldă, canalizare, fiind dotat cu primele toalete cu apă curentă din lume. Era primul castel electrificat complet din Europa. Începând cu 1884, pe timp de vară, familia regală locuia la Sinaia. În timpul iernii, când familia regală locuia la București, la Palatul Regal, Peleșul devenea muzeu și șantier în lucru. Castelul se mărea și se moderniza în fiecare an. În 1901 a fost adus la Peleș un aspirator de praf. În 1903 au fost montate două lifturi electrice, iar în 1906 Sala de Teatru a fost transformată în Cinematograf.
Dacă la prima inaugurare număra 60 de interioare, în 1914, la sistarea lucrărilor, Peleșul ajungea să numere 160 de interioare (fără coridoare). Holul de Onoare, cea mai mare încăpere a castelului, măsoară 16 metri înălțime. Plafonul, decorat cu vitralii, se poate deschide. Scara în spirală are rol decorativ. Pe prima spirală remarcăm chipul arhitectului ceh Karel Liman, cel ce a dat forma finală a castelului. Tablourile în ramă aurie, ce înconjoară sala, sunt executate din diferite esențe de lemn combinate precum piesele de puzzle și ilustrează castelele medievale. Masa florentină este lucrată din lemn de nuc, la fel și cele trei jilțuri. Originar este și covorul pe care acestea sunt amplasate. Prin arcadă se poate remarca un portret ce-l înfățișează pe Regele Carol I, purtând o uniformă militară de roșiori. Regele a fost un împătimit colecționar și a adunat la Peleș impresionante colecții de cărți, vitralii, covoare, picturi, dar și una dintre cele mai mari colecții private de arme din Europa. Cu alte cuvinte, o incomensurabilă avere.
Restaurarea Turnului cu Ceas, 10 milioane de euro
Muzeul Național Peleș este cea mai mare și reprezentativă instituție muzeală de rang național nu numai din Sinaia, ci și de pe Valea Prahovei. Ca monument istoric, complexul arhitectonic Peleș este un reper național și european. trebuie remarcată unicitatea, amploarea și valoarea excepțională a patrimoniului cultural gestionat de Muzeul Național Peleș, din punct de vedere artistic, istoric și arhitectonic, aceste atribute conducând la un mare aflux de vizitatori, care îi și conferă anual calitatea de cel mai vizitat muzeu din România. De asemenea, importanța și prestigiul Muzeului Național Peleș, precum și îndelungata tradiție de vizitare de peste un secol, îi conferă acestuia statutul de muzeu de largă adresabilitate națională și internațională. “Castelul era rezistent, acum nu mai este așa de rezistent. Castelul a fost restaurat o singură dată, între 1975 și 1990. S-a făcut o expertiză și acum este obligatorie o restaurare. Va costa 10 milioane de euro, sumă necesară doar pentru problemele grave de acum, nu pentru tot ce ar trebui făcut”, au declarat reprezentanții castelului. „Problemele grave” se referă la Turnul cu Ceas: “El este deplasat 10 centimetri de clădire. La cutremurul din 1977 a picat catargul. A fost singura avarie a castelului. La un cutremur de intensitate mare Turnul cu ceas ar fi afectat”.
Cerc vicios: statul are de pierdut, Casa Regală de câștigat, Peleșul este prins la mijloc!
Scenariu sumbru! Există specialiști care s-au pronunțat că acest castel nu ar mai rezista mai mult de 10 ani. “Este mult 10 ani. Eu v-aș spune 5 ani. Noi avem fondurile necesare, dar cine ar trebui să-l facă zice că nu are (Casa Regală – n.r.)”, au accentuat aceștia. În 2007, printr-un memorandum, Castelul Peleș, Pelișor și terenurile aferente au fost retrocedate familiei regale. “Piesele din interioarele castelelor sunt patrimoniu național. Ele au intrat în patrimoniu încă din vremea regelui Carol care le-a lăsat statului român. În 1948, la naționalizare, ele au fost trecute în patrimoniul statului. Legea patrimoniului spune că patrimoniul unei țări este inalienabil și indivizibil. El nu poate avea obiect de retrocedare. Astfel, clădirea aparține Casei Regale, iar de lucrările curente se ocupă Ministerul Culturii și inclusiv noi, în schimb lucrările generale și restaurările trebuiesc făcute de locator -proprietar”, au explicat aceleași surse. Întrebați de ce proprietarul nu își dorește renovarea Castelului, reprezentanții castelului au răspuns ridicând din umeri: „Poate că nu le pasă. Casa Regală încasează chirie din banii strânși din taxa de vizitare a castelului. Chiria datorată Casei Regale în 2019 s-a ridicat la peste 600 mii lei”.
Terase sprijinite cu proptele, pereți crăpați, balcoane șubrede
Clădirea atrage sute de mii de turiști români și străini anual, dar din păcate imobilul se degradează de la o zi la alta. Peretele terasei stă aproape să se prăbușească. Zidul este înconjurat de proptele, iar în multe locuri tencuiala clădirii s-a desprins de pe pereți. Probleme sunt și la acoperișul imobilului. Inclusiv statuile din zona castelului au început să se degradeze. Pentru ca turiştii să nu fie expuşi pericolului iminent al prăbuşirii unor bucăţi din zid, balcoanele de pe faţada pricipală au fost îmbrăcate în plase de protecţie, iar cele din zona unde vizitatorii nu au acces au fost protejate cu plexiglas. În anul 2018 s-au luat măsuri pentru reorganizarea unor spații, precum și refuncționalizarea unor spații nefolosite. Astfel, la Castelul Peleș au fost întreprinse lucrări de amenajare a unui spațiu pentru depozitarea mantiilor regale. La Castelul Pelișor au fost amenajate spații pentru depozitul de textile și pentru cel de sculptură mică, mutate în cursul anului 2018 din Complexul Posada.
Soluția managerului Narcis: “Statul român să cumpere cele două castele din Sinaia”
În perioada de management 2016-2021, viziunea minimală pentru îndeplinirea misiunii specifice a Muzeului Național Peleș ar presupune ca statul român să ajungă la o înțelegere cu Casa Regală a României pentru încheierea unui contract de locațiune pe o perioadă mai mare de 5 ani, cu clauze ferme referitoare la obligații și îndatoriri, explică managerul dr. Ion Dorin Narcis în raportul de activitate întocmit în 2018. Pe termen mediu, o viziune de dezvoltare a Muzeului Național Peleș ar fi “concesionarea pe o perioadă de 49 de ani a castelelor Peleș și Pelișor, fapt ce ar putea ajuta statul român să aplice pentru unele proiecte finanțate prin fonduri structurale în vederea restaurării celor două monumente de categoria A (castelele Peleș și Pelișor). Pe termen lung, soluția viabilă de dezvoltare durabilă a Muzeului Național Peleș ar fi ca statul român să cumpere cele două castele din Sinaia, în acest fel se vor crea premisele pentru valorificarea la parametri optimi a monumentelor și a bogatelor colecții de patrimoniu mobil”.
Peste 400 de mii de vizitatori anual
Din același raport de activitate al muzeului întocmit de managerul dr. Ion Dorin Narcis aflăm faptul că la data de 31 decembrie 2018, fluctuaţia numărului de personal este umătoarea: “Număr posturi aprobate – 140 posturi din care : – funcţii de conducere – 9 posturi, din care 7 posturi ocupate ( 2 posturi vacante) – funcţii de execuţie – 131 posturi, din care 124 posturi ocupate (7 posturi vacante)”. În 2018, au intrat în Castelul Peleș 421.000 de vizitatori din care 87.326 au beneficiat de gratuități, 133.288 au plătit taxă redusă, iar 200.596 au plătit taxă întreagă. Prețul unui bilet pentru vizitarea celor 41 de încăperi deschise publicului larg este 60 de lei. Realizarea strategiei manageriale a Muzeului Naţional Peleş pentru perioada de management 2016-2021 este condiţionată de statutul juridic al castelelor Peleş şi Pelişor, în calitate de monumente închiriate, ce adăpostesc un patrimoniu cultural mobil excepţional, aflat în proprietatea statului român. Instituţia muzeală este grefată pe acest patrimoniu cultural mobil, dar patrimoniul nu poate fi pus în valoare cu adevărat decât în cadrul celor două monumente. De aceea, o importantă activitate a muzeului o constituie administrarea, conservarea şi funcţionalitatea celor două castele: „Funcţionalitatea acestora nu poate fi menţinută decât cu mari eforturi, care, din punct de vedere financiar, se concretizează în interminabile reparaţii curente şi întreţinere permanentă. Ambele castele, Peleş şi Pelişor, au nevoie de importante lucrări de restaurare, fără de care complexul monumental nu poate fi scos din starea de pericol”. Pentru perioada 2016-2021 politica managerială se poate redefini, odată cu trecerea celor două castele din Sinaia în proprietatea statului român prin cumpărare. „ În această situaţie, legislaţia permiţând intervenţii masive, prioritatea ar fi o expertizare generală a monumentelor urmată de lucrări de consolidare. Prezentarea strategiei culturale pentru întreaga perioadă de management trebuie să ţină cont de faptul că dezvoltarea unor proiecte de cercetare şi valorificare a patrimoniului deţinut de Muzeului Naţional Peleş presupune întâietatea proiectelor specifice asigurării unui prim nivel de funcţionalitate, background-ul constând în Strategii administrative: – finalizarea investiţiei la imobilul din strada Cumpătu şi punerea acestuia în funcţiune ca spaţiu pentru depozitele de patrimoniu şi laboratorul de restaurare metal-ceramică-sticlă; – amenajarea depozitelor de patrimoniu pentru bunurile culturale depozitate acum provizoriu în castelele Peleş şi Pelişor; – dotarea tuturor spaţiilor de depozitare şi expunere cu aparatură de măsurat şi înregistrat umiditatea şi temperatura; – dotarea tuturor spaţiilor expoziţionale şi de depozit ale Muzeului Naţional Peleş cu aparatură pentru reglarea relaţiei umiditate/temperatură; – proiectarea mobilierului pentru depozitarea patrimoniului astfel încât să răspundă următoarelor cerinţe generale: să fie funcţional, să asigure cele mai bune condiţii de protejare, aşezare, acces şi mânuire a obiectelor; să fie adaptat parametrilor fizici, morfologici şi dimensionali ai obiectelor; să fie simplu şi confecţionat din materiale compatibile cu bunurile culturale mobile care urmează să fie depozitate; – măsuri şi acţiuni ce au ca scop evitarea unor degradări sau deteriorări în urma unor acţiuni mecanice; – realizarea unor planuri de acţiune pentru prevenirea şi limitarea efectelor în caz de inundaţii, cutremur, incendiu, vandalism, furt.
Raportul de activitate pe 2018 poate fi consultat aici.
Alexandra VASILE
