Plan Urbanistic Zonal pentru „schimbarea la față“ a cartierului Badea Cârțan

Primăria Constanța a lansat în consultare publică Planul Urbanistic Zonal pentru zona delimitată de Bulevardul Tomis, Strada Tulcei, Aleea Murelor și Strada Badea Cârțan. Necesitatea acestuia ar fi determinată de regenerarea zonei și reconversia funcțională în vederea realizării unor noi construcții de locuințe colective și funcțiuni complementare pentru locuire.

Zona studiată are o suprafață de 6,3 ha și se află în intravilanul municipiului Constanța, în partea de nord a orașului. Scopul principal al PUZ-ului este de a stabili diferite modele de construire, într-o manieră ce ține cont de vecinătățile existente și, totodată, corectează silueta urbană actuală, aliniind funcționalitatea la standardele actuale. Beneficiari sunt Maria și Ștefan Roșu, și Sorina Culea, care doresc să construiască locuințe în zonă.

Publicul este invitat să transmită eventualele observații asupra documentelor disponibile pe site-ul Primăriei Municipului Constanța prin e-mail, la adresa primarie@primaria-constanta.ro, prin poștă, la sediul din Bulevardul Tomis nr. 51 – Serviciul Planificare Urbană și Mediu, camera 212, sau prin intermediul Registraturii – Centrul de Informare Cetăţeni din clădirea City Park Mall, Bulevardul Alexandru Lăpuşneanu nr. 116 C, Constanţa, în perioada 9.10.2023 – 2.11.2023.

Potrivit Planului Urbanistic General al Constanței, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 653/1999, zona studiată face parte din intravilanul municipiului ZRA 3 – zona unităților de depozitare, și conform Planului Urbanistic de Detaliu aprobat cu Hotărârea Consiliului Local nr. 294/25.05.2005, este zonă de spații comerciale, spălătorie auto, terasă acoperită.

Situația actuală

Badea Cârțan este un cartier din municipul Constanța. În anii ’70, acesta servea drept groapa de gunoi a orașului Constanța, dar aceasta a fost desființată și au fost construite blocuri cu garsoniere și apartamente cu 2 sau chiar 3 camere. În prezent, cartierul are ca axe principale strada Badea Cârțan, strada Tulcei și strada Ștefăniță Vodă. În centrul acestuia se află un platou, pe strada Badea Cârţan nr. 25, iar pe el sunt construite Piața Badea Cârțan, o farmacie, un bar și Clubul Pensionarilor. Tot pe platoul Badea Cârțan se află, alături de piață, Complexul Badea Cârțan, ambele construite în anii ’80.

„Amplasamentul care a generat PUZ-ul beneficiază de acces facil din arterele importante de circulație din zonă, respectiv din Bulevardul Tomis și Badea Cârțan. Accesul către zona care a generat PUZ-ul se face prin Bulevardul Tomis.

Modernizarea străzilor s-a realizat doar la nivelul carosabilului, spațiile adiacente pietonale și verzi nefiind incluse, acestea rămânând nerealizate. Alte probleme sunt: lipsa semnalizării pe anumite tronsoane de străzi, parcarea haotică pe trotuarele existente, blocând, astfel, posibilitatea circulației pietonale, ceea ce conduce la o circulație pietonală pe cea carosabilă, lipsa infrastructurii velo (pistă biciclete). La nivelul anului 2023, Primăria Constanța reface parcajele la sol, aproximativ peste 400 locuri de parcare.

În general, spațiile verzi în municipiul Constanța sunt numeroase, însă distribuția lor nu este uniformă și pe alocuri neîngrijită. Singurele spații verzi publice în zona de studiu sunt cele aferente locuințelor colective, însă acestea sunt neîntreținute corespunzător și, în unele cazuri, insalubre. Din punct de vedere al înălțimii vegetației existente în spațiul public din zona care a generat PUZ-ul, vegetația înaltă este prezentă într-o măsură foarte restrânsă. Vegetația din spațiile verzi aferente locuințelor colective este de înălțime joasă și medie. Lipsa vegetației înalte reprezintă o disfuncție din punct de vedere al confortului în spațiul urban, în special în sezonul cald, din cauza suprafețelor mari neumbrite“, se arată în documentație.

Ce intervenții sunt propuse

Intervențiile propuse se conturează sub forma unei strategii de infill, care ar fi menite să corecteze silueta urbană existentă și, totodată, să mărească calitatea locuirii, prin dezvoltarea unor noi zone verzi accesibile publicului și conturarea unor noi zone destinate dotărilor complementare locuirii (unități educaționale, zone mixte comerț-servicii).

Propunerile din tema de proiectare s-ar încadra în politicile de regenerare urbană a municipiului Constanța. Funcțiunile propuse spre desființare diminuează disconfortul creat zonei. Prin propunere se reglementează accesibilitățile din punct de vedere al circulației carosabile și a celei pietonale. Prin sistematizarea funcțională și prin asigurarea dotărilor specifice locuirii propuse, s-ar asigura un nivel ridicat al calității cadrului construit.

„Redefinirea caracterului spațiului public în zonele de locuire, prin organizarea spațiilor din zona rezidențială: amenajarea parcărilor existentă, amenajarea spațiilor publice libere, amenajarea circulațiilor pietonale acolo unde nu există Stabilirea unor soluții de lărgire și sistematizare a străzilor subgabaritate și propunerea unui traseu velo conecatat la rețeaua velo a municipiului Constanța.

Valorificarea spațiilor verzi existente și integrarea acestora într-un ansamblu coerent la nivelul zonei de studiu, ansamblu conectat la sistemul de spații verzi al municipiul Constanța Suplimentarea spațiilor verzi din zonă, prin realizarea zonelor de tip: pocket parks, scuaruri urbane, grădini urbane.

Propunerea de dezvoltare privind căile de comunicații și traficul la nivelul zonei de studiu se constituie din două direcții: sistematizarea căilor de comunicații existente pentru îmbunătățirea traficului în zonă, dar și îmbunătățirea imaginii ambientale a zonei dintre locuințe, spațiile libere fiind reorganizate și amenajate, unele din ele servind ca parcări, în vederea eliberării trotuarelor de către automobilele staționate. Totodată, acolo unde spațiul va permite, se vor dispune spații verzi de aliniament cu lățime de minim 1m, în care se recomandă plantarea de arbori“, scrie în PUZ.

Mihaela GIUGLEA