Primăria a demarat, în anul 2023, elaborarea documentației de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic Zonal Reabilitarea și Revitalizarea Zonei Peninsulare a Municipiului Constanța“. Zona studiată are o suprafață de aproximativ 100 de ha, care necesită o abordare integrată a proiectului, având în vedere contextul urban și de peisaj existent. Aceasta este delimitată astfel: strada Ștefan cel Mare la nord, strada I.G. Duca la vest, incintă Port Constanța la sud și Marea Neagră, plus plaja Modern, la est. Pentru informarea și consultarea publicului a avut loc o întâlnire de lucru în data de 10 iunie 2023. De atunci și până acum s-a lucrat la documentații, iar Planul Urbanistic Zonal preliminar este în verificare și validare la nivelul Direcției de Urbanism, potrivit reprezentanților Municipalității.
Situația actuală
În prezent, zona de studiu este rezultatul unei dezvoltări urbane complexe, având o deosebită valoare istorică și urbanistică, datorită tramei stradale, parcelarului, fondului construit cu arhitectură diversă, ce îi conferă identitate culturală unică. Situația actuală a Peninsulei este cauzată, în principal, de dezvoltarea haotică, necontrolată, ce a dus la inserții de volume ce nu au ținut cont de conformarea arhitectural-urbanistică a vecinătăților, specifică zonei, precum și de intervenții asupra fondului construit, precum demolări nelegale/autorizate de construcții, în baza unor procese lacunare de autorizare și control.
„Fondul construit datează, într-o mare măsură, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului al XX-lea, în stilurile specifice perioadei (antebelic, interbelic și postbelic), ca resursă care conferă specificitate, unicitate zonei, inclusiv prezența unui număr ridicat de monumente istorice. Calitatea imaginii urbane a fost afectată de inserțiile din ultimele trei decenii, ce nu au ținut cont de scara și specificul locului, arhitectura fiind una de slabă calitate. Totodată, silueta și starea precară a clădirilor, cu un colorit pestriț și cu împrejmuiri diferite, conferă zonei un aspect neîngrijit, degradat și un aspect de periferie. La acest lucru, se adaugă lipsa continuității proprietarilor (ulterior anului 1945) în imobilele valoroase și în Zona Peninsulară, fapt ce a favorizat «periferizarea» Zonei Peninsulare. Intervențiile neavizate asupra spațiului public și asupra imobilelor, prin folosirea unor materiale de slabă calitate și nerespectarea unor elemente de estetică, au condus la distrugerea elementelor valoroase și, în final, la scăderea calității imaginii urbane și a atractivității zonei. Din punct de vedere funcțional, zona are un puternic caracter de reprezentare, ce se poate observa atât prin prezența unui număr mare de funcțiuni publice (instituții publice, administrative, culturale, echipamente și servicii de interes municipal/județean), cât și prin modul în care acestea au fost amplasate“, se specifică în PUZ.
Caracterul funcțional este unul mixt, Zona Peninsulară fiind arealul cu o concentrație mare de funcțiuni de interes turistic, ce au apărut complementar locuirii, fiind caracterizat de prezența restaurantelor, cafenelelor, hotelurilor și a spațiilor comerciale.
„Imaginea urbană este neatractivă din punct de vedere turistic, din cauza segregării economice și sociale a unui segment de rezidenți. Zona comercială de-a lungul str. Ștefan cel Mare (astăzi în reparații majore) nu prezintă o imagine actuală – predomină kitsch-ul, intervențiile de la nivelul anilor 2000 sunt necorespunzătoare, au culori nepotrivite, sunt neunitare. Din punct de vedere al circulațiilor și accesibilității, zona studiată este caracterizată de o accesibilitate ridicată, fiind bine deservită de circulații carosabile, împărțindu-se în două categorii: trama stradală planificată, sistem de străzi ce a apărut odată cu extinderea orașului spre nord, iar în zona centrului istoric valoros, trama stradală se constituie, astăzi, dintr-un sistem de străzi tip «shared space», unde mobilitatea blândă este încurajată. În ceea ce privește parcajele, zona nu este bine deservită de locuri de parcare, mașinile ocupând trotuarele existente, blocând, astfel, posibilitatea circulației pietonale, acest lucru fiind accentuat de prezența a numeroase loturi nereglementate, utilizate în prezent ca parcări. De asemenea, spațiul public din zonele de locuit nu prezintă atractivitate pentru locuitori, acestea fiind caracterizate de lipsa locurilor de socializare, a locurilor de joacă, dar și a facilităților sportive și de agrement“, se mai arată în documentație.
Ce propuneri sunt în Planul Urbanistic Zonal
Noile prevederi se vor adresa elementelor de configurare arhitectural-urbanistică la nivel local, estetică a clădirilor, dar și estetică urbană, circulații, spații publice, inclusiv spații verzi, în vederea asigurării îmbunătățirii calității imagini urbane a Peninsulei. Pentru arterele cu caracter comercial pronunțat, se va avea în vedere asigurarea unor funcțiuni destinate exclusiv publicului, la nivelul parterului clădirilor, ce va asigura o relație susținută cu spațiul public pietonal, în lungul arterelor strada Ștefan cel Mare, Bulevardul Tomis și strada Mircea cel Bătrân.
Circulații și accesibilitate
Este necesară implementarea unor politici de limitare a accesului autovehiculelor în zona veche a orașului și a unui sistem de taxare, ce se adresează vehiculelor cu emisii mai mari decât anumite norme stabilite la nivel local, în vederea reducerii emisiilor de gaze, precum zone de tip Low Emission Zone, potrivit PUZ-ului
„Astfel, atât accesul cu mașina va putea fi limitat la o viteză de 30 km/h, dar și parcarea să nu fie permisă în zona centrului vechi, ci doar în zone special amenajate la nivelul Peninsulei și în lungul anumitor străzi. Zona Peninsulară se dorește a fi, astfel, o zonă în care conectivitatea pietonală este una ridicată cu restul orașului și marea, respectiv port, prin multitudinea de trasee pietonale și piste de biciclete, fiind, de asemenea, și bine irigată de transportul public. Efectul dorit este de a reduce timpul parcurs de către pietoni către obiectivele din sit, schimbând consecvent și modul și obiceiurile de deplasare“, mai scrie în PUZ.
Spații publice și spații plantate
Documentația va adresa și nevoia de valorificare și integrare a vestigiilor arheologice din perspectivă turistică, propunând elemente de semnalizare, punere în valoare a acestora și integrarea lor într-un sistem de obiective turistice importante la nivelul Peninsulei.
„Documentația de urbanism PUZ va avea ca obiectiv majorarea suprafeței de spații verzi într-un mod integrat cu celelalte componente și fără a pierde din vedere interesul economic. O măsură în acest sens este propunerea unui Regulament Local de Urbanism bine gândit, ce va avea în vedere stabilirea unor reguli clare de construire, care va încuraja amenajarea grădinilor individuale în cadrul parcelelor (de cele mai multe ori amenajate pe fundurile de lot) și maximizarea legăturii acestora cu spațiul public. De asemenea, vor fi propuse măsuri cu privire la aliniamentele vegetale și spațiile publice verzi existente, pentru a genera spații de întâlnire dinamice și atractive pentru turiști. Scopul este de a genera un sistem de spații verzi publice, prin valorificarea spațiilor verzi existente și integrarea acestora într-un ansamblu coerent la nivelul zonei de studiu, ansamblu conectat, de asemenea, la sistemul de spații verzi al municipiului Constanța“, susțin urbaniștii.
Mihaela GIUGLEA
