Contractele autentificate de notarul public sunt considerate acte solemne care beneficiază de o forță probantă superioară și de o prezumție de legalitate și validitate. Notarul public are obligația de a verifica identitatea părților, capacitatea acestora de a contracta și legalitatea operațiunii juridice supuse autentificării. Cu toate acestea, caracterul autentic al unui contract nu înseamnă că acesta este inatacabil, prezumția de validitate nefiind una absolută. Astfel, orice act juridic poate fi contestat dacă există motive legale care justifică nulitatea absolută sau relativă a acestuia. Atacarea unui contract notarial se realizează pe cale judiciară, prin formularea unei acțiuni în anulare sau în constatarea nulității absolute, după caz.
Pentru ca un contract să fie valabil și să producă efecte juridice, trebuie să îndeplinească toate condițiile esențiale impuse de Codul civil. Aceste condiții sunt consimțământul valabil exprimat, capacitatea juridică a părților, obiectul licit și determinat și cauza licită și morală. Orice contract care nu respectă aceste cerințe poate fi anulat sau declarat nul de către instanță, indiferent dacă a fost autentificat sau nu la notarul public.
Așadar pentru valabilitatea contractului, consimțământul trebuie să fie exprimat în mod liber, neviciat și serios. De asemenea, consimțământul trebuie să fie manifestat de către persoane cu discernământ. În caz contrar, dacă se constată că una dintre părți și-a exprimat consimțământul în mod viciat, contractul autentificat de notarul public poate fi atacat în instanță.
Viciile de consimțământ reglementate de lege sunt eroarea, dolul și violența. Eroarea este un viciu de consimțământ atunci când privește un element esențial al contractului și determină o concepție greșită asupra realității. Dacă o parte a încheiat actul pe baza unei erori esențiale, aceasta poate solicita anularea contractului. Dolul constă în utilizarea unor mijloace frauduloase de către una dintre părți pentru a determina cealaltă parte să încheie contractul, scrie legalbadger
Dolul poate fi activ, atunci când se recurge la manopere frauduloase, sau pasiv, atunci când o parte ascunde informații de natură să influențeze decizia celeilalte părți (dol prin reticență). În cazul în care dolul este dovedit, contractul poate fi anulat la cererea părții prejudiciate. Violența poate fi fizică sau morală și constă în constrângerea unei părți pentru a o determina să încheie un contract. Pentru ca violența să constituie un viciu de consimțământ, aceasta trebuie să fie de o asemenea gravitate încât să determine o persoană rezonabilă să încheie contractul împotriva voinței sale reale.
Capacitatea juridică a părților este o altă condiție esențială pentru valabilitatea unui contract. În acest sens, spre exemplu, persoanele sub vârsta de 14 ani sau cele puse sub interdicție judecătorească nu pot încheia acte juridice de dispoziție decât prin reprezentanții legali sau cu autorizarea instanței, după caz. Lipsa capacității de exercițiu sau existența unor restricții legale în ceea ce privește dreptul de a încheia anumite contracte poate atrage nulitatea relativă a actului.
Obiectul contractului trebuie să fie determinat sau determinabil și să fie licit. Nu pot forma obiect al contractelor notariale bunurile care nu sunt în circuitul civil, drepturile inalienabile sau orice alte operațiuni interzise prin lege. În cazul în care obiectul contractului este ilicit, imposibil sau nu este determinat în mod clar, actul este lovit de nulitate absolută.
Nu în ultimul rând, Cauza contractului trebuie să fie licită și morală, ceea ce înseamnă că scopul urmărit de părți prin încheierea actului trebuie să fie conform normelor imperative ale legii și ordinii publice. Dacă se dovedește că părțile au încheiat contractul în scopul fraudării legii, acesta poate fi declarat nul absolut.
Pe lângă încălcarea condițiilor de validitate prevăzute de lege, contractele notariale pot fi contestate și pentru încălcarea unor norme imperative ale legislației în vigoare. Astfel, în situația în care un contract a fost încheiat cu scopul de a eluda legea, de a frauda drepturile unor terți sau de a masca o altă operațiune juridică interzisă, acesta poate fi anulat. Un exemplu des întâlnit este este cel prin care se simulează o vânzare-cumpărare între rude apropiate, care are în realitate natura unei donații mascate, în scopul de a ocoli regulile privind rezerva succesorală. Dacă se dovedește că prețul vânzării nu a fost achitat sau că valoarea acestuia este vădit disproporționată față de valoarea reală a bunului, instanța poate decide anularea contractului.
Contestarea unui contract notarial se realizează prin promovarea unei acțiuni în anulare sau a unei acțiuni în constatarea nulității absolute, în funcție de cauza invocată. Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată și chiar de instanță din oficiu, fără a fi condiționată de un termen de prescripție. Spre deosebire de aceasta, nulitatea relativă, care intervine în cazul vicierii consimțământului sau a incapacității de exercițiu, poate fi invocată doar de partea interesată într-un anumit termen stabilit de lege. Instanța competentă va analiza atât forma, cât și fondul contractului, iar în funcție de concluziile sale poate dispune anularea totală sau parțială a acestuia. Printre mijloacele de probă admise în instanță se numără înscrisurile, expertizele, declarațiile martorilor și orice alte elemente de probatoriu relevante. Este important de menționat că simpla nemulțumire a unei părți față de efectele contractului nu constituie un motiv suficient pentru anularea acestuia. Instanța va analiza strict legalitatea și validitatea contractului, fără a interveni asupra conținutului său în cazul în care acesta respectă dispozițiile legale în vigoare.
În concluzie, contractele autentificate la notar beneficiază de o prezumție de legalitate și validitate, însă ele nu sunt intangibile, putând fi atacate în instanță atunci când există motive legale care justifică nulitatea absolută sau relativă. Astfel, orice persoană care consideră că un contract notarial i-a afectat drepturile poate solicita instanței de judecată analizarea legalității și valabilității acestuia, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. În ipoteza în care instanța constată existența unor vicii juridice, poate dispune anularea totală sau parțială a contractului.
L.M.
