Podul peste Dunăre, Brăila – Tulcea, denumit popular și „Golden Gate de România“, este, fără doar și poate, unul dintre cele mai mari și ambițioase proiecte de intrastructură din țara noastră. Cu toate astea, construcția sa a fost marcată de întârzieri, depășiri de costuri, controverse, probleme privind asfaltul și multe altele, devenind, astfel, un simbol al dificultăților pe care Statul Român le-a întâmpinat de-a lungul timpului.
Când a apărut ideea construirii unui pod peste Dunăre?
Ideea construirii unui pod peste Dunăre, la Brăila, a fost discutată și răsdiscutată încă de la începutul secolului XX. Însă, proiectul a început să capete cu adevărat contur abia atunci când necesitatea unui pod care să lege județul Brăila de Tulcea și, în general, de Doborgea a devenit tot mai evidentă din punct de vedere economic și strategic. Un prim studiu de fezabilitate a fost efectuat în 2001, de către Japan External Trade Organization, în colaborare cu IPTANA București, în vederea obținerii unui împrumut de la statul japonez. A urmat un alt studiu de fezabilitate, elaborat în 2003, de către IPTANA, pentru care s-au obținut și acordurile și avizele. Studiul a fost reactualizat în perioada 2015 – 2016, fiind aprobat în 2017, de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Ministerul Transporturilor. Tot atunci a fost lansată și licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor, iar contractul de construcție a fost semnat pe 15 ianuarie 2018 și prevedea un an pentru proiectare și trei ani pentru execuție.
Asocierea Astaldi S.p.A – Ihi Infrastructure Systems CO. LTD a fost declarată câștigătoarea constractului, lucrare cu o valoare de 1.995.932.260,25 lei, fără TVA. Proiectul prevedea construirea propriu-zisă a podului peste Dunăre cu o lungime de 2 km, 16,9 km drum nou între Brăila și Jijila, 4,3 km drum de legătură spre Măcin, două viaducte de acces, douăsprezece poduri noi, 23 de structuri, un nod rutier, șapte intersecții, o centru de întreținere și coordonare, o stație de montare și un pasaj nou.
„Proiectul este cuprins în Master Planul General de Transport al României şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 «Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient». După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 metri)“, anunța Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Reamintim că la licitație a mai participat și Asocierea China Communication Construction Company LTD (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingenieria SL (Spania) – Euro Construct Trading ’98 SRL (România) – CCCC Second Harbour Engineering Co LTD (China) – CCCC Highway Consults Co LTD (China).
Construcția efectivă a podului a început în anul 2019
Firmele câștigătoare au demarat lucrările de construcție a Podului suspendat de la Brăila după lucrările preliminare de curățare a terenului, descărcare arheologică și deminări. Inaugurarea podului de la Brăila s-a făcut în prezența celor mai importanți politicieni din România, peste 300 de oficiali și invitați au fost prezenți, pe 6 iulie 2023. Președintele Klaus Iohannis spunea că această construcție este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, cu expertiză tehnică și tehnologie de ultimă generație. Trebuie menționat că, la momentul inaugurării, podul nu era recepționat de către Statul Român, iar traficul s-a deschis cu restricții de viteză, iar pietonii și bicicliștii aveau interzis, deși erau construite piste speciale pentru ei.
Din acel moment… au apărut și primele probleme
La doar o lună după inaugurare, au început să apară și primele probleme legate de nerespectarea măsurilor de siguranță, șuruburi neadecvate sau asfalt turnat defectuos. De la deschiderea traficului pe Podul suspendat de la Brăila, în luna iulie a anului 2023, antreprenorul a intervenit de trei ori cu lucrări specifice, iar în prezent execută, pentru a patră oară, lucrări de refacere a căii de pe pod, pe sensul Tulcea – Brăila. Ultimele lucrări de refacerea a asfaltului așternut se desfășoară în perioada 1 iulie – 31 august 2024.
„Motivele care au condus la apariția degradărilor constau în unele erori apărute din lucrările (de proiectare și execuție) realizate de către constructor, acestea aflându-se în culpa antreprenorului, care are calitatea de proiectant și executant în cadrul contractului“, ne-au răspuns reprezentanții CNAIR în urma unei solicitări oficiale.
Am fost curioși să aflăm și dacă problemele apărute de-a lungul timpului au pus în pericol siguranța circulației, dar am fost asigurați că nu. ,,Nu a fost pusă nicio clipă în pericol siguranța traficului, antreprenorul intervenind local pentru remedierea degradărilor“, au adăugat aceștia.
În ceea ce privește siguranța participanților la trafic, reprezentanții CNAIR spun că orice incident de acest fel rămâne în sarcina constructorului. ,,Având în vedere faptul că întregul proiect de infrastructură nu este finalizat și nu s-a realizat recepția, și dat fiind faptul că antreprenorul încă execută lucrări în șantier, orice incident rămâne în sarcina acestuia.
În același timp, trebuie amintit și faptul că toți participanții la trafic trebuie să respecte legislația în vigoare în ceea ce privește siguranța circulației“.
Supervizarea proiectării și execuției Podului suspendat de la Brăilă este realizată de către Asocierea SC Metroul SA – SC Italrom Inginerie Internationala SRL – SC Pegaso Ingegneria SRL – SC Arex Lider Company SRL. Valoarea contractului de servicii de supervizare este de 35.169.010 lei.
Cine a plătit pentru reparațiile efectuate?
Intervențiile de după inaugurare au fost realizate de către antreprenor. Ulterior, cheltuielile aferente au fost revendicate atât de antreprenor, cât și de către CNAIR, prin mecanismul contractual existent. ,,Precizăm, în acest sens, faptul că se află pe rolul instanțelor de judecată procese cu privire la degradările apărute“, au transmis reprezentanții CNAIR.
În prezent, pe rolul instanțelor de judecată se afla înregistrate un număr de peste 40 de dosare, atât din partea CNAIR, cât și din partea antreprenorului, aflate în diferite stadii de soluționare.
Chiar și premierul Marcel Ciolacu scria, într-o postare pe rețelele de socializare, că orice probleme apar la pod trebuie remediate chiar de constructorul italian. „Podul de la Brăila a fost realizat de un constructor italian care, conform contractului, trebuie să își asume orice probleme apar și să le repare în regim de urgență. Responsabilitatea este în totalitate a acestui antreprenor, care trebuie să intervină şi să remedieze problemele, pentru că – repet! – nu vom recepționa acest pod până când nu vor fi executate toate componentele lui conform contractului şi conform normativelor. Antreprenorul a început lucrările de refacere a asfaltului așternut pe Podul Brăilei pe sensul de mers Tulcea – Brăila, după care va continua și pe sensul Brăila – Tulcea. Acestea durează două luni și se desfășoară în perioada 1 iulie – 31 august. Soluția aplicată de constructorul italian este cea din proiectul tehnic realizat de acesta. Această intervenție trebuie să respecte toți parametrii tehnici și toate normele de calitate necesare. În cadrul lucrărilor, va fi refăcută hidroizolația din zonele afectate de operațiunile de frezare a asfaltului așternut anterior“, scria premierul Marcel Ciolacu.
Și totuși, de ce a fost deschisă circulația dacă podul nu este finalizat?
Ei bine, se pare că circulația pe Podul suspendat de la Brăila a fost deschisă respectând legislația în vigoare, în conformitate cu prevederile Regulamentului 845 privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes național, din 24.10.2018, prin încheierea unui proces-verbal de predare – primire între executant și investitor și ținând cont de Managementul de Trafic propus de către antreprenor.
,,Menționăm că acest proces-verbal de predare – primire de mai sus nu reprezintă un proces-verbal de recepție pentru partea de lucrare în cauză“, au ținut să ne precizeze reprezentanții CNAIR.
Un ultim termen pentru finalizarea lucrărilor: 7 octombrie 2024
Proiectul nu a fost recepționat pentru că antreprenorul nu a finalizat toate lucrările, conform ultimului Program de execuție, actualizat în data de 31 mai 2024. Reprezentanții companiei de drumuri spun că data de finalizare a lucrărilor este 7 octombrie 2024, iar perioada de garanție este de zece ani de la semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Podul va fi preluat în administrare de Statul Român în momentul semnării acestuia.
În cazul în care, în data de 7 octombrie 2024, antreprenorul nu reușește să respecte durata de execuție, acesta va plăti beneficiarului penalități de întârziere. Limita maximă a penalităților de întârziere care pot fi aplicate constructorului, în urma dosarelor depuse pe rolul instanțelor de judecată, este de 15% din valoarea de contract acceptată.
Câți bani au fost cheltuiți pentru construcția „Golden Gate-ului“ de la Brăila?
Valoarea inițială a contractului a fost de 1.995.932.260,25 lei. Valoarea cumulată cu certificate la plată la zi, inclusiv ajustarea generată de schimbări ale costurilor, este de 2.689.859.430,07 lei. Ajustările generate de schimbări ale costurilor sunt de 907.343.813,60 lei.
Se va institui oare o taxă? Ei bine, la acest moment nu se cunoaște acest aspect. Decizia aparține managementului CNAIR, după o analiză integrată a tuturor costurilor de întreținere pe care le presupune o astfel de lucrare complexă. Sublinem faptul că această analiză nu se poate realiza integral ante-recepție și izolat de formulele moderne de inspirație europeană în domeniul tranportului rutier de calcul a taxei pe un pod suspendat.
Cu toate acestea, finalizarea „Golden Gate-ului de România“ va aduce beneficii semnificative regiunii și întregii țări.
Andreea CONDURACHE
