România se pregătește să introducă Portofelul european pentru identitate digitală (EUDI Wallet), o aplicație care va permite cetățenilor să se identifice și să semneze documente direct de pe telefon. Cătălin Giulescu, director al Direcției pentru Evidența Populației, a prezentat pregătirile aflate în desfășurare și schimbările concrete pe care Portofelul European de Identitate Digitală le va aduce în viața românilor, transmite EVZ.ro.
Portofelul european pentru identitate digitală va deveni obligatoriu în statele membre ale Uniunii Europene, fiecare țară urmând să implementeze propria aplicație. Pentru cetățeni, acesta va însemna acces mai rapid la servicii publice și private, fără documente fizice și fără copii ale actelor. Totodată, unul dintre principalele avantaje va fi controlul utilizatorului asupra datelor.
„Gândiți-vă unde ați lăsat fotocopia cărții de identitate și gândiți-vă ce se întâmplă cu acea fotocopie în momentul acesta. Nu aveți niciun fel de control. Nu aveți niciun fel de control și trebuie să fiți realiști. Pe de altă parte, în ecosistemul acesta digital, în momentul în care vom avea acest instrument, e foarte important să înțelegem că vom avea posibilitatea să stabilim ce categorie de date putem să distribuim. Pe de altă parte, unele sunt deja stabilite de lege. Avem niște condiții”, a spus Cătălin Giulescu, la evenimentul „Identitate: de la cartea electronică la portofelul european”, organizat de Edge Institute.
Cartea electronică de identitate va permite înrolarea, adică crearea unui cont în aplicație, și autentificarea utilizatorului pentru acces. Până în prezent, peste 1,5 milioane de români au primit cărți electronice de identitate, însă acestea nu mai includ domiciliul. De la introducerea acestui document, mai mulți cetățeni au fost nevoiți să dovedească la ghișee, cu un act fizic, locul domiciliului.
Giulescu a explicat că decizia a fost luată în mod deliberat și are la bază principiul GDPR al „data minimization”.
„Am vrut să demonstrăm și autorităților publice că pentru furnizarea multora dintre serviciile pentru care astăzi prelucrăm domiciliul, el de fapt nu este necesar. Dar aceasta a fost experiența noastră din ultimii zeci de ani și nu vrem să renunțăm la ea. În opinia mea, cetățeanul va avea posibilitatea să țină sub control datele pe care le dezvăluie. Totuși vor fi și aceste constrângeri legate de categoriile pe care ești oarecum obligat sau serviciu în sine presupune să accepti dezvăluirea anumitor date. Pe de altă parte, aici se pune problema de conștientizare”, a afirmat acesta.
Giulescu a declarat că România dispune deja de infrastructura necesară pentru furnizarea identității digitale în format distribuit, inclusiv prin sisteme precum hub-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne.
„Serviciul este deja accesibil în hub-ul de servicii al Ministerului de Afaceri Interne, vă puteți juca cu el, puteți să vă partaja fotografia, spre exemplu, sau categoria de vârstă s-o partajați dintr-un cod QR. Deci, ce vreau să spun este că, pe de o parte, la nivel de interoperabilitate, care Ministerul de Afaceri Interne este pregătit. Pe de altă parte, la nivel de servicii electronice accesibile, în mediul electronic, atât cu cartea electronică de identitate, cât și cu RO-ID, eu cred că noi stabilim ritmul sau, de fapt, noi stabilim trendul”, a explicat acesta.
Deși tehnologia este disponibilă, problemele sistemice din administrația publică încetinesc implementarea. „Sunt multe situații în care cartea electronică de identitate nu este acceptată. Ești trimis să vii cu un formular A4 care să-ți ateste adresa de domiciliu. Experiența mea de vreo 28 de ani în administrația publică îmi arată că există foarte multe situații în care funcționarul este blazat. Știe că nu se poate întâmpla nimic, nu are nici măcar o urmă de empatie, adică, pentru el, empatia lipsește aproape cu desăvârșire”, a spus Giulescu.
În plus, există o rezistență culturală la schimbare, inclusiv în rândul funcționarilor. „Acum au o teamă de inteligență artificială pentru că îi va înlocui. Eu îi sfătuiesc să se obișnuiască, nu cu ideea, ci cu inteligența artificială, să înceapă să o utilizeze. Și cu siguranță inteligența artificială nu îi va înlocui pentru că trebuie să îmbunătățim calitatea serviciilor”, a explicat directorul.
În paralel cu aceste provocări, România a găzduit, în perioada 17-18 martie, la București, un exercițiu european de interoperabilitate pentru Portofelul european pentru identitate digitală, la care au participat furnizori de tehnologie, autorități de certificare și dezvoltatori din Uniunea Europeană.
Testele au urmărit verificarea modului în care sistemele dezvoltate în diferite state pot comunica și funcționa integrat. În total, 13 organizații au participat la 44 de teste de interoperabilitate, dintre care 36 s-au încheiat cu succes. Testele au confirmat că implementările independente din ecosistem pot funcționa împreună în scenarii reale de semnare și au arătat că ecosistemul EUDI Wallet este pregătit să faciliteze accesul la servicii de identificare digitală.
Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța, în luna ianuarie, că portofelul european pentru identitate digitală va fi finalizat până la sfârșitul anului.
D.A.
