Astmul și rinita alergică sunt două afecțiuni a căror prevalență este în continuă creștere la nivel mondial. Statisticile europene arată că unul din patru cetățeni este alergic și se preconizează că numărul acestora se va dubla în următorii zece ani. Aproape 1 milion de români suferă de astm.
La nivel Mondial, suferă de astm aproape 350 milioane de oameni. Prevalenţa bolii creşte cu 50% la fiecare 10 ani Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm întâlnită la copii. Mortalitatea provocată de astm în România este de 1,3 la 100.000 de locuitori, cu 50% mai mare decât la nivel mondial. Ziua Mondială a Astmului se aniversează în fiecare an pe data de 3 mai.
Anul acesta, Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC) a ales să marcheze acest moment cu organizarea unui eveniment în parteneriat cu Asociaţia OncoGen la Timişoara.
Preşedintele SRAIC, profesor dr. Carmen Bunu Panaitescu, susține că: „În România sunt 900.000 de oameni care suferă de astm, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, din care cel puţin 60% sunt alergici, corespunzând unui număr de aproximativ 500.000 de pacienţi. Majoritatea pacienţilor cu astm alergic prezintă şi simptome de rinoconjunctivită alergică. Dintre pacienţii cu astm, un procent de 2-5% evoluează spre forme severe care necesită terapii complexe, au frecvente exacerbări care necesită vizite în serviciul de urgenţă sau internări, toate generatoare de costuri mari pentru sistemul de sănătate publică, absenteism de la locul de muncă şi alterarea calităţii vieţii pacientului inclusiv risc de deces. Conform datelor publicate de Universitatea Washington în sistemul VizHub.healthdata.org povara creată de astm în România se concretizează prin mortalitate de 1,3 la 100.000″.
Astmul este o boală inflamatorie a căilor respiratorii, care determină simptome caracteristice: tuse, în special noaptea, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de constricţie, durere sau presiune la nivel toracic.
Nu orice persoană cu astm are aceleaşi simptome în acelaşi mod. Simptomele de astm pot varia, de asemenea ca intensitate, de la uşoare până la severe. Unele persoane cu astm pot avea perioade îndelungate fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize de astm. Alţii ar putea avea simptome de astm în fiecare zi.
În plus, unii oameni pot avea simptome doar în timpul exerciţiilor fizice sau când suferă de infecţii virale. Frecvent sunt asociate comorbidităţi, dintre care cele mai frecvente sunt din sfera ORL (rinita alergică, rino-sinuzita, polipoza nazală), din sfera digestivă (boala de reflux gastro-esofagian), obezitatea, dermatita atopică, boli psihologice (anxietate, depresie, tulburări de comportament).
Diagnosticul de astm trebuie pus de către medic, necesitând cooperarea interdisciplinară, deoarece prezenţa comorbidităţilor poate avea un impact negativ asupra controlului bolii.
„Trebuie subliniat că pentru astm nu există vindecare. Simptomele astmului pot fi tratate eficient la majoritatea pacienţilor, la costuri considerabile, dar netratarea astmului este şi mai costisitoare. Mulţi pacienţi rămân slab controlaţi, în ciuda tratamentului disponibil. Astăzi, glucocorticosteroizii sistemici cu efectele lor secundare dăunătoare pot fi înlocuiţi la mulţi pacienţi cu imunoterapie alergenică ţintită sau terapii biologice ţintite.
Managementul astmului este o provocare serioasă pentru sănătatea publică şi are efecte semnificative asupra performanţelor şcolare, la muncă şi sociale ale persoanelor care suferă de această boală. Povara financiară pentru pacienţii cu astm din diferite ţări occidentale variază de la 300 USD la 1.300 USD per pacient pe an (The Global Burden of Asthma, 2006)„, subliniază preşedintele SRAIC, profesor dr. Carmen Bunu Panaitescu.
Astmul este în prezent subdiagnosticat şi subtratat, deşi utilizarea noilor terapii a avut un impact pozitiv asupra controlului bolii. Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni inflamatorii cronice, cu două fenotipuri relevante clinic, astmul alergic şi astmul non-alergic (intrinsec).
La nivel mondial, suferă în prezent de astm aproximativ 350 de milioane de persoane, iar prevalenţa bolii creşte cu 50% cu fiecare deceniu. Se consideră astăzi că 2 din 3 astmatici are o formă de astm alergic. În paralel a crescut şi prevalenţa rinitei alergice, ceea ce relevă o tendinţă globală de creştere a prevalenţei bolilor alergice respiratorii.
Legat de vârsta de debut a bolii, astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor iar astmul alergic este cea mai cel mai frecventă formă de astm întâlnită la copii. Pe măsură ce vârsta de debut a bolii este în perioada adultă, se estimează că astmul este de cauză non-alergică.
Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică se alătură, ca în fiecare an, societăţilor academice medicale care promovează Ziua mondială a astmului, prin evenimentul care anul acesta are tema „Reducerea decalajelor în îngrijirea astmului”.
Provocarea din acest an constă în stimularea colaborării interdisciplinare a medicilor implicaţi în tratamentul astmului cu societatea academică, pacienţii şi furnizorii de servicii medicale în scopul identificării decalajelor în îngrijirea astmului şi soluţionării lor dar şi pentru promovarea implementării soluţiilor inovatoare la nivel local şi global.
Decalajele actuale în îngrijirea astmului pe care ne dorim să le aducem în discuţie în acest an vizează:
– Accesul egal la diagnostic şi tratament
– Diferenţe între îngrijirea pentru diferite grupuri socioeconomice, etnice şi de vârstă
– Diferenţele între comunităţile şi ţările bogate şi cele mai sărace
– Comunicarea şi îngrijirea prin interfaţa de îngrijire primară/secundară/terţiară
– Comunicarea şi educaţia oferită persoanelor cu astm (calitatea planurilor de îngrijire a astmului)
– Cunoaşterea astmului şi conştientizarea astmului între furnizorii de servicii medicale
– Prioritizarea între astm şi alte afecţiuni cronice
– Prescrierea de inhalatoare şi monitorizarea aderenţei şi a capacităţii de a utiliza aceste dispozitive
– Conştientizarea şi înţelegerea publicului larg (non-astmatic) şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii că astmul este o boală cronică (nu acută)
– Diferenţe între dovezile ştiinţifice şi furnizarea efectivă de îngrijiri pentru persoanele cu astm.
Alexandra VASILE
