Reprezentanţii Societăţii Române de Cardiologie şi ai Fundaţiei Române a Inimii au participat astăzi la o dezbatere împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor, ai medicilor de alte specialităţi, medicilor de familie, ai Agenţiei Naţionale pentru Sport şi ai federaţiilor sportive, pentru a discuta despre impactul cardiomiopatiilor, mai ales în cazul pacienţilor activi, dar şi despre măsuri concrete pentru o mai mare atenţie în diagnosticarea şi tratamentul acestor boli.
Cardiomiopatiile, o categorie de afecţiuni care afectează integritatea muşchiului cardiac, sunt adesea subevaluate, în ciuda impactului semnificativ pe care îl exercită asupra pacienţilor şi societăţii din România şi din alte ţări. În contrast cu alte boli cardiovasculare, cardiomiopatiile manifestă o puternică componentă ereditară, afectând, în principal, tinerii activi. Cu toate acestea, printr-o abordare integrată în ceea ce priveşte informarea, diagnosticarea precoce şi furnizarea adecvată de îngrijire medicală, este posibil să se diminueze atât impactul, cât şi prevalenţa acestor patologii.
- Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate şi morbiditate la nivelul României. Conform celor mai recente raportări OECD, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile.
- Conform estimărilor ştiinţifice, bolile cardiovasculare afectează aproximativ 1 din 3 români. Aceasta înseamnă că aproximativ 11 milioane de români suferă de afecţiuni cardiovasculare.
- Cardiomiopatia poate duce la morbiditate semnificativă şi insuficienţă cardiacă dacă nu este diagnosticată şi tratată la timp . Riscul de a dezvolta o cardiomiopatie este crescut sub influenţa unui stil de viaţă nesănătos. Există, totuşi, şi un aspect genetic important, dar adesea subestimat.
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Grupul de Lucru al Federaţiei de Cardiologie definesc cardiomiopatiile ca fiind „boli ale miocardului asociate cu disfuncţia cardiacă”.
- Pentru majoritatea pacienţilor care dezvoltă insuficienţă cardiacă, rata mortalităţii se situează la 20% după un an şi la 70-80% după opt ani.
Din cauza manifestărilor clinice comune (fenocopii) cu multiple cauze subiacente (de la boli comune la boli rare sau foarte rare), cardiomiopatiile nu sunt, de obicei, pe deplin înţelese chiar şi în lumea medicală.
„În ultimii 10-15 ani, România a fost pe locul întâi la tot ce e mai rău din punct de vedere al afecţiunilor medicale. Începem în sfârşit să scădem mortalitatea asociată accidentului vascular cerebral, dar din păcate suntem în continuare pe primul loc la mortalitatea prevenibilă. Cardiomiopatia este o boală care se manifestă prin insuficienţă cardiacă şi diagnosticul e grăbit de semne şi simptome sau, de cele mai multe ori, se manifestă prin moarte subită. Ce putem face noi: putem folosi experiza profesională. În plus, efortul este de a face populaţia senzitivă la această patologie„, a declarat prof. dr. Ovidiu Chioncel, preşedintele Societății Române de Cardiologie.
Participanţii la dezbatere au discutat şi despre necesitatea includerii imediate a cardiomiopatiilor în Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare care se află, în prezent, în consultare publică în România. În varianta actuală a documentului, nu sunt incluse cardiomiopatiile, iar acest aspect ar trebui remediat în varianta finală a actului normativ. Iniţiativele politice în domeniul bolilor cardiovasculare, de obicei, se concentrează asupra evenimentelor acute atacurilor de cord şi accidentelor vasculare cerebrale, din cauza prevalenţei şi a vizibilităţii acestora, precum şi a caracterului prevenibil. Cu toate acestea, există o nevoie evidentă de focalizare şi asupra altor afecţiuni cardiovasculare, în special a celor ereditare, care, deseori, nu pot fi prevenite.
A.V.
