Mihai Stanciu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, a vorbit, într-un interviu acordat cotidianului Focus Press, și despre prescripția răspunderii penale, dar şi despre cum această modificare a afectat dosarele penale din cadrul unității de Parchet pe care o conduce.
Modificările legii în ceea ce privește prescripția răspunderii penale a afectat multe dintre dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, fiind vorba de încetarea proceselor penale. De asemenea, au fost afectate și dosarele aflate în faza de anchetă, aici fiind vorba de clasarea acestora.
„Au fost afectate. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, s-au clasat undeva la 100 de dosare pe motiv de intervenție a prescripției răspunderii penale, de când s-a schimbat legea. Iar pentru cele aflate în faza de judecată, pentru care noi am emis rechizitorii și am trimis persoane în judecată, tot circa 100. Deci, cam 200 de dosare au fost influențate de aceste modificări legislative“, a spus, pentru Focus Press, Mihai Stanciu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Acesta a explicat în ce constau aceste modificări legislative.
„În 2018, Curtea Constituțională a sancționat dispozițiile legale care reglementau cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. Prescripția, de fapt, este o instituție de drept penal care are ca efect ca, după trecerea unui anumit interval de timp, stabilit de lege, o persoană sau o faptă să nu mai poată să fie cercetată sau trasă la răspundere penală. Tocmai prin trecerea acestui interval de timp de la data comiterii faptei. Dacă organele judiciare sunt active și întreprind demersuri în cadrul procesului penal, termenul se întrerupe. Oricâte astfel de întreruperi ar avea loc, acel termen nu poate să fie depășit cu încă o dată. Dar este suficient pentru ca o anumită faptă să fie cercetată, autorii identificați, trași la răspundere penală, judecați și condamnați. Nemaiavând întreruperi, practic, nu a curs decât termenul general de prescripție, care este dat de maximul prevăzut de lege. Trei, cinci, opt, zece sau 15 ani. Majoritatea infracțiunilor se prescriu în cinci ani. Practic, ele ar trebui cercetate, trimise în judecată, judecate în instanță, eventual și în apel, în acești cinci ani. Altfel, se prescriu. Și se află în această situație toate faptele care au fost comise mai înainte de intrarea în vigoare a modificării legislative, 30 mai 2022. Deci, dacă ai făcut o faptă pe 25 mai 2022, acea faptă trebuie să fie cercetată și autorii trași la răspundere în termenul general de prescripție. Codurile care au intrat în vigoare la 1 februarie 2014, au prevăzut niște termeni de prescripție mai reduse față de vechile coduri, dar au fost stipulate cazuri care întrerup aceste termene. În fapt, orice act de procedură pe care-l făceai, fie că era vorba de un proces-verbal, întrerupea acel termen.
CCR, în 2018, a stabilit că nu este previzibilă o asemenea reglementare, pentru persoana acuzatului, care nu are cum să afle ce acte întrerup cursul prescripției răspunderii penale. Și atunci, CCR a dat cu titlu de exemplu că trebuie o reglementare unde, cum era cea de dinainte, de exemplu, unde doar actele care trebuiau comunicate suspectului sau inculpatului produceau acest efect. Dar, în 2022, s-a pus, din nou, în discuție, constituționalitatea reglementării, prin referirea și la decizia anterioară a Curții Constituționale, și s-a arătat că doar legiuitorul poate să indice care sunt cazurile concrete, în acord, bineînțeles, și cu decizia din 2018. Că organele judiciare nu pot ele, din oficiu, să stabliească: ok, de acum înainte o să fie cazul de întrerupere doar la cele care le comunicăm suspectului și inculpatului. Chiar dacă așa se lăsa de înțeles din decizia respectivă.
Parlamentul trebuia să vină să reglementeze în mod oficial o astfel de situație. Prin urmare, reglementarea din 2014, sancționată prin cele două decizii ale Curții Constituționale, din 2018 și 2022, a condus la faptul că nu există cazuri de întrerupere a cursului prescripției. E o chestie de previzibilitate, de echitate, până la urmă“, a explicat prim-procurorul Mihai Stanciu.
Însă, din păcate, această modificare legislativă se suprapune și cu lipsa de personal din justiție, fiind vorba și de parchete, dar și de instanțe. Și, astfel, se ajunge în punctul în care o anchetă finalizată, un rechizitoriu întocmit de procurori ajunge în instanță, dar din pricina intervenirii prescripției răspunderii penale, procesul penal încetează.
„Din păcate, această realitate a schemelor incomplete de personal și a supraaglomerării organului judiciar, în general, nu este numai la Parchetul Judecătoriei Constanța, ci și la Judecătoria Constanța, dar și la alte instanțe. Se intră cu foarte multe dosare la un anumit termen și atunci trebuie să faci câte puțin din fiecare, să poți să le parcurgi pe toate. Și… durează“, a mai spus Mihai Stanciu.
Precizăm că au fost afectate dosare penale din toate structurile de parchet odată cu modificările legislative din mai 2022, cu privire la prescripția răspunderii penale.
Liliana BELCIUG
