Primăria Constanța, prin primarul Vergil Chițac, a atacat cu apel hotărârile Tribunalului Constanța, care a respins cererile de obligare a condamnaților din Dosarul Retrocedărilor la plata a peste 9 milioane de lei. Instanța de fond a considerat că Municipiul se consideră prea târziu parte civilă.
În luna aprilie a.c., Municipalitatea deschidea două procese pentru obligarea condamnaților din Dosarul Retrocedărilor la plata sumelor de 4.712.592,4 dolari (pentru cazul Cocăneanu) și de 4.384.867 de dolari (pentru cazul Leșe). După câteva termene, la sfârșitul lunii octombrie a.c., Tribunalul Constanța a decis să respingă ambele cereri, magistrații considerând că a intervenit prescripția, fiind depășit cu trei ani termenul în care administrația locală se putea constitui parte civilă.
Reamintim că, prin adresa din data de 20.02.2008, Consiliul Local Constanța a fost încunoștințat de DNA cu privire la obiectul dosarului penal, fiind indicate persoanele învinuite, mențiunea că prin faptele penale patrimoniul municipiului a fost deposedat de terenuri, fiind indicate valorile acestora, faptele imputate fiind menționate în ordonanța penală ce i-a fost comunicată, împreună cu o copie a raportului de constatare tehnico-științifică. Iar în ședința din 13 martie 2008, aleșii locali au susținut că nu se pot pronunța asupra existenței sau inexistenței unui prejudiciu cauzat deoarece raportul de expertiză judiciară nu era semnat de un expert judiciar autorizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România. Astfel, potrivit instanței, termenul de prescripție a început să curgă de la data ședinței în care Consiliul Local a aflat de existența pagubei și a persoanelor răspunzătoare de producerea sa, nefiind necesar să cunoască și valoarea prejudiciului. Primăria a susținut în instanță că nu a putut cunoaște paguba și pe cei care răspund decât la momentul condamnării definitive, însă magistrații au reținut că, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, nu este necesară condamnarea penală a autorilor faptelor ilicite.
„Dacă am accepta teza contrară, ar însemna că răspunderea civilă delictuală să poată fi antrenată doar pentru fapte ilicite ce constituie, totodată, și infracțiuni. Din aceleași considerente, pentru angajarea răspunderii civile delictuale nu este necesară stabilirea printr-o hotărâre penală definitivă a vinovăției făptuitorului, fiind suficient ca persoana prejudiciată să îi cunoască. De altfel, legea de procedură penală permite exercitarea acțiunii civile în ipoteza în care faptele ilicite constituie infracțiuni pe cale separată în fața instanțelor civile sau în fața instanței penale, prin constituirea ca parte civilă“, au arătat magistrații Tribunalului Constanța, potrivit portalului Institutului Român pentru Informații Juridice, www.rolii.ro.
Prescripția, întreruptă până Radu Mazăre nu a mai fost primar
Dar Tribunalul a reținut și că sunt incidente și dispozițiile art. 14 din Decretul nr. 167/1958, având în vedere calitatea de primar a pârâtului Radu Mazăre din acest dosar, deținută la data săvârșirii infracțiunilor, precum și data la care Municipiului Constanța i s-a adus la cunoștință, de către DNA, despre existența pagubei și a persoanelor responsabile: „Între (…) orice altă persoană care, în temeiul legii sau al hotărârii judecătorești, administrează bunurile altora și cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, prescripția nu curge cât timp socotelile nu au fost date și aprobate“. În concluzie, deși a început la data de 13.08.2008, prescripția nu a curs între unitatea administrativ-teritorială și Radu Mazăre până la data încetării mandatului acestuia, 05.06.2015.
Cu alte cuvinte, prescripția a început în 2008, doar curgerea ei a fost oprită până în 2015. Iar în condițiile solidarității pasive dintre pârâți, cazul de suspendare a cursului termenului de prescripție a produs efecte în raport cu toți aceștia: Radu Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Despinescu, Ion Marica, Dan Miron, Bogdan Ghițulescu și Alina Horațiu Dima, într-un dosar, și Radu Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Despinescu, Ion Marica, Dan Miron, Bogdan Ghițulescu, Alina Horațiu Dima, Nicușor Daniel Constantinescu, Răsvan Mircea Tudorache și Paraschiva Barbu, în cel de-al doilea.
În ceea ce privește apărările Primăriei Constanța formulate prin intermediul notelor scrise privind „apartenența politică a pârâților la un partid care a fost la conducerea Consiliului Local inclusiv la data pronunțării Deciziei 32/2019, ceea ce făcea din punct de vedere conceptual dificilă demararea de proceduri pentru recuperarea prejudiciilor suferite de UAT“, Tribunalul a constatat că aceasta nu constituie o cauză de suspendare sau de întrerupere a cursului termenului de prescripție prevăzută de lege.
Valentin ISPAS
