Primărița comunei Bărăganu și soțul acesteia, fostul primar al aceleiași localități, au fost condamnați pentru fraude cu fonduri europene. Cei doi au atacat, însă, hotărârea instanței, iar până acum Curtea de Apel Constanța a amânat cauza de două ori.
Magdalena și Titu Neague au fost condamnați, în luna decembrie 2021, pentru fraude cu fonduri europene. Potrivit procurorilor DNA, actualul şi fostul primar al comunei Bărăganu au fraudat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu 1,54 milioane de lei. Cei doi au folosit documente false și le-au depus în numele firmei La Titu Frumosu, în perioada 2015 – 2017, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată, pentru suprafeţe de teren pe care fie nu le lucrase, fie nu le deţinea în baza unor documente justificative perfect valabile.
După trei ani de proces, Tribunalul Constanța a condamnat-o pe Magdalena Neague la 2 ani și 2 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pentru trei ani. În plus, acesteia i se va interzice dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiu autorității de stat, dacă suspendarea executării pedepsei cu închisoare va fi anulată sau revocată.
Instanța a impus primăriței din Bărăganu și să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, dar și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Bărăganu sau la Primăriei Comunei Topraisar, pe o perioada de 60 de zile.
Titu Neague a fost condamnat de Tribunalul Constanța la 3 ani şi 2 luni de închisoare cu executare. Iar firma La Titu Frumosu a fost amendată cu 45.000 de lei și instanța a dispus și dizolvarea ei. Toți au fost obligați la plată, în solidar, către APIA, a sumei de peste 1,5 milioane de lei, reprezentând despăgubiri civile, daune materiale – sprijin agricol pe suprafaţă pentru campaniile 2015, 2016 şi 2017 şi la plata accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere), calculate potrivit legislaţiei fiscale pentru această sumă.
Ei nu au fost, însă, mulțumiți de condamnări, așa că au atacat cu apel hotărârea instanței, iar dosasrul a ajuns pe rolul Curții de Apel în iunie 2021. Primul termen a avut loc abia în data de 6 ianuarie a.c., când cauza a fost amânată pentru lipsă de apărare, iar joi, 3 martie a.c., iar s-a dispus amânarea. S-a stabilit pronunțarea pentru 28.04.2022.
Valentin ISPAS
Citește și:
