Comunele solicită un acces mai larg la fondurile destinate investițiilor în infrastructură, locuire, dezvoltare economică, patrimoniu și servicii sociale. Subiectul a fost discutat la Poiana Brașov, unde, în perioada 16–20 august 2026, s-a desfășurat ședința extraordinară a Consiliului director al Asociației Comunelor din România (ACoR).
Printre temele abordate s-au numărat descentralizarea și capacitatea administrativă la nivel local, securitatea cibernetică, auditul public intern prin cooperare, noile prevederi ale Codului Urbanismului, precum și prioritățile și direcțiile de dezvoltare ale ACoR pentru perioada următoare. În cadrul reuniunii, Mariana Gâju, prim-vicepreședinte al ACoR și primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, a solicitat ca o parte dintre fondurile destinate mediului urban să fie transferate către comune.
Una dintre problemele ridicate a vizat reabilitarea și eficientizarea energetică a blocurilor din mediul rural.
„Și în mediul rural sunt necesare fonduri pentru investiții precum eficientizarea energetică a blocurilor și reabilitarea acestora, pentru care nu au fost suficienți banii alocați prin PNRR”, a declarat Mariana Gâju.
Solicitarea administrațiilor locale vizează și proiecte de infrastructură pentru care există deja studii de fezabilitate. Printre acestea se află lucrări la drumuri, poduri, podețe și trotuare, dar și investiții în rețele de canalizare pluvială și rețele de gaze naturale.
„Schimbările climatice există și în mediul rural. Numai în baza studiilor de fezabilitate existente sunt necesare investiții de construire drumuri, poduri, podețe, trotuare, rețele de canalizare pluvială sau rețele de gaze naturale”, a spus prim-vicepreședintele ACoR.
Parcuri industriale și investiții în patrimoniu
Primarii au pus pe agenda discuțiilor și investițiile care ar putea genera venituri pentru bugetele locale și noi locuri de muncă. În acest context, Mariana Gâju a solicitat posibilitatea finanțării unor parcuri industriale în comune. De asemenea, reprezentanții administrațiilor locale au cerut finanțare pentru proiecte de regenerare, refacerea patrimoniului cultural și dezvoltarea infrastructurii sociale.
„Proiecte integrate pentru regenerare urbană, refacerea patrimoniului cultural, infrastructură socială sunt în egală măsură investiții necesare și în mediul rural. Am solicitat transfer de fonduri de la urban la rural”, a mai declarat Mariana Gâju.
La reuniune a participat și Vasile Asandei, președintele Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România. Potrivit Marianei Gâju, acesta a precizat că 10% din sumele alocate de Comisia Europeană vor fi distribuite pentru dezvoltarea mediului rural. Prim-vicepreședintele ACoR a criticat diferența dintre alocările destinate orașelor și cele pentru comune și a invocat ponderea semnificativă a mediului rural la nivel național.
„Nu este posibilă o asemenea discriminare când ne adresăm celor 2.862 de comune ce ocupă peste 87% din teritoriul României și populația din mediul rural reprezintă 49% din populația României!”, a afirmat Mariana Gâju.
În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului director al ACoR au fost discutate și demersurile necesare pentru pregătirea celei de-a 30-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a ACoR și a celei de-a doua Conferințe internaționale a organizațiilor prietene, programate în perioada 14–17 februarie 2027. Totodată, au fost conferite distincțiile ACoR – titlul, certificatul, trofeul și diploma de excelență „Primar de 9, 8, 7, 6 și 5 stele”.
Discuțiile de la Poiana Brașov readuc în atenție nevoia de finanțare a comunităților rurale, de la infrastructura de bază și locuire până la dezvoltare economică, patrimoniu și servicii sociale, primarii solicitând ca mediul rural să beneficieze de o pondere mai mare din fondurile disponibile.
L.M.
