Tiberius Ilie Moldovan, procurorul care s-a ocupat de dosarul morții Mădălinei Manole, și care susținea că este o moarte suspectă, continuă lupta în instanță privind anumite presupuse nereguli în sistemul judiciar. Inițial, dosarul a fost înregistrat la Constanța, apoi a ajuns la Curtea de Apel București, iar acum la Curtea Supremă.
Dosarul a fost înregistrat, inițial, la Curtea de Apel Constanța, pe 9.03.2022, reclamant fiind procurorul Ilie Tiberius Moldovan, iar pârât: Inspecția Judiciară. Obiectul dosarului este: ”anulare rezoluţie IJ Rezoluţia nr. C22-302/21.02.2022 (Rezoluţia de clasare nr. 21-4072/14.01.2022)”
Pe 21.04.2022, judecătorii constănțeni au decis: ”Admite excepţia necompetenței teritoriale. Declină cauza spre soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal”.
Pe 10.05.2022, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, acolo unde magistrații au decis, pe 4.11.2022: ”Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti”.
Decizia nu a fost definitivă, iar procurorul a depus recurs, care a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, termenul fiind fixat pentru data de 21.05.2024.
Acuzațiile procurorului
În motivare cererii din instanță, procurorul a arătat că a sesizat fapte care reprezintă abateri disciplinare, manifestări care aduc atingere prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, exercitarea funcţiei cu rea-credinţă.
Procurorul a sesizat Inspecția Judiciară, dar aceasta a dispus clasarea. Astfel, s-a adresat instanței.
Mai exact, prin sesizarea formulată, procurorul Tiberius Ilie Moldovan, în calitate de reclamant, a solicitat efectuarea verificărilor necesare cu privire la judecătorii şi procurorii care, în perioada 2019 – prezent, fiind detaşaţi în cadrul Serviciului contencios al Consiliului Superior al Magistraturii, au exercitat în mod direct activităţi specifice avocaţilor în problemele de natură litigioasă ale Consiliului, au redactat cereri, întâmpinări, note scrise, cereri de apel, recurs, etc. în cauze aflate pe rolul instanţelor, în care Consiliul avea calitate de parte, au reprezentat în faţa instanţelor de judecată Consiliul în aceste cauze, şi au acordat consultaţii scrise şi verbale conducerii Consiliului în problemele litigioase ale instituţiei, sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), b), ş) şi t) din Legea nr. 303/2004.
”În mod concret, prin activitatea desfăşurată în cadrul Serviciului contencios, magistraţii respectivi au încălcat prevederile legale şi constituţionale exprese privind incompatibilităţile şi interdicţiile privind judecătorii şi procurorii, fapte care, prin gravitatea şi repetabilitatea lor reprezintă şi manifestări care aduc atingere prestigiului justiţiei. A apreciat reclamantul că situaţia existentă la nivelul Consiliul Superior al Magistraturii este de natură a vulnerabiliza întreg sistemul judiciar prin cultura construită de lipsă de respect faţă de lege şi de toleranţă faţă de încălcarea legii şi a dispoziţiilor legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile. De asemenea, a deformat cultura de integritate şi independenţă care ar trebui să existe în sistemul judiciar, cultură de independenţă şi integritate fără de care nu poate exista o justiţie independentă şi fără de care nu se poate pune la dispoziţia societăţii un serviciu public de justiţie de calitate. Aplicarea legii după bunul plac, perturbarea în mod grav a ordinii juridice şi organizaţionale din sistemul de justiţie, şi asta în mod sistematic şi ca mod consacrat de funcţionare a Consiliul Superior al Magistraturii, este opusa în mod ireductibil ideii de independenţă a justiţiei, şi reprezintă, evident, şi manifestări de natură care aduc atingere prestigiului justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii a instituit o paradigmă în cadrul căreia în mod repetitiv şi sistematic a plasat într-o stare de incompatibilitate perpetuă pe judecătorii şi procurorii care prestau activitate de asistenţă juridică şi reprezentare a Consiliului în problemele litigioase ale acestuia, în faţa instanţelor de judecată, prin asta încălcând în mod grosolan dispoziţiile exprese ale art. 125 alin. 3 şi ale art. 132 alin. 2 din Constituţia României, privind incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor”, potrivit motivării.
Liliana BELCIUG
